Reconvergenta puterilor executive: Alegeri electorale simultane: Anticipate sau amanate

Draga Ioda, sunt multe variante electorale de discutat, inclusiv cea de alegeri… amanate (intarziate). Mai ales, in urma alegerii aldistului Teodor Melescanu, sustinut de social-democrati, in functia de sef al Senatului, care, intr-adevar, este un indicator de majoritate, cum observa premierul. Dar si ca urmare a eforturilor lui Dancila de negociere, care par reusite, de reconstituire a unui guvern majoritar, cu ministri din ALDE, din care multi parlamentari plecati la ProRomania s-au intors in coalitia de guvernare cu PSD.

Nu stiu daca sintagma alegeri electorale chiar este un pleonasm sau atat de suparatoare incat sa renuntam la diferenta specifica de “electoral”, pentru ca sunt multe feluri de alegeri, incepand de la cele personale si pana la cele care desemneaza obiectul alegerii, alegerea cravatei, parfumului, autoturismului etc. Imi voi asuma riscul sa o folosesc, pentru a preciza din start ca este vorba de electorat si voturi pentru lideri.

Cred ca cei mai multi au identificat momentul de cand au inceput luptele politice romano-romane sub forma unui antagonism de neimpacat intre Stanga si Dreapta, refractar la orice compromis, si riscurile de blocare a functionarii Statului. In mod clar, el a aparut de cand alegerile prezidentiale si parlamentare au fost decalate, pe cicluri de cinci si respectiv patru ani. Motivatia, cel putin una din ele, din cate am retinut, a fost sa se suprapuna ciclul prezidential cu cel europarlamentar.  

Cred insa ca a fost falsa, decizia fiind mai degraba de natura globalista, luata in comun de Bruxelles si Washington, pentru ca prin intermediul Dreptei, aleasa ca un fel de Iuda, corupt de arginti, Vestul sa controleze cel putin jumatate din politica Estului. Am dedus acest lucru si din discursurile unor atlantisti pe site-urile romanesti de analize contributive. “Ei (adica Stanga sau Estul, n.m.) nu vor sa imparta nimic cu Vestul!” Scart!, adica Vestul sa fie exclusiv al Vestului, a se vedea izgonirea Huawei si suprataxarea marfurilor estice (dar nu numai), care sa mai ia si jumatate cel putin din Est, prin controlarea jumatatii drepte a esichierelor din Est.

Asa s-a ajuns ca occidentalii sa ne controleze fie Presedintia, fie Guvernul sau chiar pe amandoua, prin imixtiuni in alegerile prezidentiale si parlamentare, ca sa iasa “cine trebuie”. De prisos sa spun ca aceasta malversatie pe esichierul politic si alegerile electorale nu va inceta pana nu recoincidentam alegerile prezidentiale cu cele parlamentare, pentru a nu mai lasa nicio marja imixtiunii occidentale.

Trebuie sa punem capat existentei a doua administratii  rivale, prezidentiala si guvernamentala, prin asa-zise “coabitari”, si sa concentram forta presedintiei si guvernului pe aceeasi directie. Asa cum este in SUA, unde seful statului este si seful guvernului. Cum sa facem acest lucru? Nu prin schimbari constitutionale si de sistem politic, de inlocuire a semiprezidentialismului/semiparlamentarismului romanesc cu unul prezidential, de tip american. Vom obtine acelasi efect de convergenta daca vom crea posibilitatea ca presedintia si guvernul sa fie ori de stanga, ori de dreapta, prin simultaneitatea alegerilor electorale, care sa fie generale, din patru in patru ani. Coabitarea sa fie accidentala, o exceptie de la regula.

Recoincidentarea se poate obtine prin alegeri anticipate, dar care dupa parerea mea ar trebui sa fie si simultane. In aceasta toamna sau in primavara (aceasta din urma, sa ne amintim, a fost traditionala ca sezon electoral). Dar se mai poate face si printr-o alta modalitate, inca neexplorata, nici macar evocata, prin amanarea sau intarzierea alegerilor prezidentiale pentru la anul. Desigur, reactia de opozitie va fi nelipsita: “De ce sa-i mai dam lui Iohannis inca un an sau cateva luni de presedintie, cand baga numai strambe in rotile guvernarii si ale statului?!”. Totusi, pentru a incepe de undeva, se poate incepe si cu o concesie unilaterala. Fostul presedinte Traian Basescu, care probabil stia sau simtise dedesubturile decalarii electorale, se oferise sa renunte la un an de mandat, pentru recoincidentarea celor doua cicluri electorale. Oferta presedintelui de dreapta, de atunci, poate fi facuta si invers, cu semn schimbat, de guvenul de stanga, de acum: nu scurtare, ci prelungire de mandat prezidential. Guvernul Dancila sa fie de acord cu un plus de mandat pentru Klaus Iohannis, chiar daca nu l-a meritat nici pe cel actual si cu atat mai putin pe cel din urmatorul ciclu electoral. Intre timp, se poate ameliora semnificativ si structura candidatilor pentru alegerile prezidentiale. Nimic nu este imposibil, ci totul este posibil prin concesii si acord politic. PS/NB: Celor care cred ca am facut o mare risipa de imaginatie, le marturisesc ca am urmarit sa aduc analiza politica si discutia publica despre proximele alegeri intr-o pozitie de unde se pot observa mai bine unele absente notabile din oferta de prezidentiabili!   

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: