Londra: Riscul unui summit NATO “superficial”? Dusmanul comun “3T” si cateva mari probleme

29/11/2019

Jean-Claude Juncker, Presedinte-Emerit al Comisiei Europene, la Final de Mandat: „Aveti Grija de Europa!”

Summitul NATO din 3-4 decembrie de la Londra este intampinat cu multe nemultumiri de catre aliatii europeni. Ei nu vor ca noul summit sa fie unul “superficial”. Acest pericol pare sa pluteasca din nou in aer, daca discutiile se vor cantona in marja financiara. Asa s-a intamplat la ultimele doua summituri. Atunci, dominante au fost discutiile privind reducerea cheltuielilor militare ale SUA din contributiile comune cu intretinerea NATO. Aceasta agenda financiara unilaterala a fost paralela cu agenda strategica de securitate, care a fost decuplata.

Pentru ca agenda strategica a NATO sa fie recuplata la summitul de la Londra, va trebui ca discutiile sa identifice dusmanul comun al SUA si al Europei si sa fie analizate constructiv nemultumirile unor membri ai Aliantei. In opinia mea, exista trei mari dusmani comuni ai SUA si ai Europei, care solicita un angajament comun si simetric de contracarare din partea americana si europeana, reunite in NATO. Ei sunt Terorismul Armat, Terorismul cu Droguri (Narcoterorism) si Terorismul cu Traficul de Migranti (Migratioterorism). Sintetizat codificat, un dusman comun “3T”.   

Din categoria marilor probleme care framanta unele tari membre este (1) aplicarea selectiva a articolului 5 privind apararea colectiva a NATO. Turcia este nemultumita ca acest articol unghiular al Tratatului de la Washington nu i se aplica in razboiul din nordul Siriei, de unde kurzii din gruparea terorista YPG ataca si pun in pericol securitatea statului turc. Din „amortirea” aplicarii nediscriminatorii a articolului 5, ar putea veni moartea cerebrala la propriu a NATO. SUA sunt aparate de barajul maritim atlantico-pacific si de mediul geopolitic din vecinatatea apropiata, cuprinzand Canada si Mexic, modelat de Washington prin tratatul NAFTA, iar mai inainte prin incorporarea teritoriilor mexicane California si Texas. Dar Turcia nu are nimic din toate acestea. Ar putea sa fie ajutata cel putin sa inlature pericolul terorist din vecinatatea granitelor sale, din Siria. Fara anexari, cu revenirea in interiorul frontierelor Turciei. (2) Exista si problema dezesticizarii si vesticizarii Marii Negre, facuta cunoscuta de premierul bulgar Boiko Borisov, care se opune unor baze NATO in Marea Neagra, pe teritoriul Bulgariei. Exceptie ar putea face bazele NATO cu compunere nationala estica.

(3) Franta a exprimat dezamagirea privind slaba implicare si asimetria de solidaritate antiteroriste ale aliatilor, in Mali de exemplu, unde o mai mare implicare europeana ar fi “benefica”. (4) Desi oficial nu a avut o pozitie critica fata de NATO (sau SUA) si nu a facut o propunere de solicitare de sustinere activa si unanima din partea acesteia in problema Reunificarii cu Romania a Basarabiei si celorlalte teritorii istorice romanesti instrainate prin rapt, o mare parte din clasa politica din Romania este nemultumita ca NATO nu a cerut imperativ incetarea efectelor Pactului Ribbentrop-Molotov.

(5) Un mare stres european, probabil mai mare decat “pericolul” rusesc, este neimplicarea Europei in negocierea si adoptarea unui nou Tratat privind Fortele Nucleare Intermediare (INF). Este inadmisibil si periculos ca securitatea europeana sa fie lasata la discretia unui tratat bilateral SUA-Rusia, facut pe deasupra sau pe la spatele Europei. (6) Un dezacord rational, al turcilor si al unor europeni, este fata de nediversificarea surselor de achizitii militare de performanta tehnologica (rachete S-400, comunicare 5G etc.). Supertehnologia nu are culoare ideologica. Fara achizitia de performanta tehnologica apare riscul de alianta de mana a doua, cu impact diferentiat pentru securitatea nationala a tarilor NATO.