Noul ambasador american: Din banca de reprezentare, la pupitrul de dirijare?

Noul ambasador al SUA in Romania, Adrian Zuckerman, isi bate oare joc de romani, de statul de drept si de independenta justitiei? Despre ce stat de “drept” si despre ce justitie “independenta” poate fi vorba cand isi aroga ab initio rolul de dirijor al acestora?

Statul de drept si justitia independenta in niciun caz nu pot sa fie straine de Natiune. Ori, sa fie in slujba Globalismului, nici nu incape vorba. Statul de drept si justitia independenta sunt fundamente nationale, bazate pe corpuri legiuitoare si judecatoresti nationale.

In contextul extrem de sensibilizat de acuzatiile ca Globalismul ar infiltra sau confisca in interes propriu statul de drept si justitia independenta ale Natiunii, orice ambasador strain ar trebui sa evite ca dracul tamaia dascalirile pe aceste teme. Ignoratia non excusat nici in diplomatie. Ea ar mari suspiciunile de interferente si ar avea finalitati contraproductive.

Ambasadorul Adrian Zuckerman a facut, miercuri, cateva declaratii care lasa sa se intrevada unele intentii, un plan. Au fost ca niste exercitii de index, indreptat spre statul de drept si justitia independenta. Ele amintesc ingrijorator de stereotipul imixtionist al fostului ambasador Hans Klemm. La o astfel de posibila reluare de catre Zuckerman, reactia preventiva ar trebui sa fie ferma: fara astfel de intentii, fara un asemenea plan, de manipulare a statului de drept si independentei justitiei.

Este de inteles si de acceptat acel prietenos captatio benevolentiae despre “progresele extraordinare” ale Romaniei din ultimii 30 de ani. El a fost de altfel bine pozitionat in marja aniversara, a vernisarii expoziţiei de fotografii „Then and Now – Romanian Perspectives Celebrating 30 years of Transforming Change”, care a avut loc la ICR.

Dar, ca sa fim deschisi, exaltarea de inceput a fost intr-un fel anulata de critica urmatoare, potrivit careia, cu tot “extraordinarismul” inregistrat, “mai sunt multe lucruri de făcut.” Oare SUA le-au facut pe toate in cei 243 de ani de existenta? Intrebarea este retorica, dar necesara in sublinierea diferentei dintre 243 si 30. Cei care sunt orbi ca pisoii nou-nascuti trebuie ajutati sa vada politic si diplomatic, in care niciun cuvant nu este intamplator.

Din discursul oricarui oficial strain, critica subliminala a lui Zuckerman ar fi lipsit in mod cert, daca nu ar fi fost un preambul la un plan. Altfel ea nu-si avea rostul intr-un moment de celebrare. Insa remarca lui Zuckerman a fost ca o atentionare a orchestrei de catre dirijor, prin lovirea discreta in pupitru: “Gata, lasati discutiile, pregatiti-va sa incepem”.

Indoielnicii se lamuresc rapid cand noul diplomat isi dezvaluie obiectivele: “consolidarea unui sistem judiciar independent şi creşterea predictibilităţii statului de drept”. Ele sunt un derapaj de la rolul unui ambasador, care nu este in niciun fel indreptatit sa iasa din banca lui de reprezentare si sa urce la pupitrul de dirijare. Aceasta opreliste este categorica si absoluta cand este vorba de teme atat de sensibile ca statul de drept si independenta justitiei. Ratiunea interdictiei este tocmai de a feri statul de drept si independenta justitiei de amestecuri non-nationale, care sunt cel putin tot atat de nocive ca imixtiunile electorale.

Hilariante sunt si alte doua lucruri, care, in opinia mea, le insulta deopotriva romanilor inteligenta juridica si inteligenta populara. Primul, conditionarea americana a validitatii statului de drept si independentei justitiei de investitiile straine, bineinteles ca americane, in special. Desi, trebuie specificat, ofertele de investitii din Orient in Romania sunt enorme si echitabil avantajoase. Imensa piata orientala trebuie de urgenta recastigata.  Dar altceva vrea sa induca Zuckerman. Ca daca iti aperi cu strasnicie interesele economice si comerciale, nu iesit din comun, ci la standardele SUA pentru SUA, aceasta din urma precizare este esentiala, apare riscul ca SUA sa nu-ti “valideze” statul de “drept” si “independenta” justitiei. O „validare” potrivit abordarii unilateraliste a SUA, of course.

Al doilea lucru este o automiscare dupa regula burghiului, care patrunde direct in inima statului de drept. El consista in ridicola conditionare a “aparitiei” progresului, in domenii de “reforma” ca sanitar, extractiv, forestier şi al producţiei industriale, catre care SUA par sa-si fi indreptat interesul, de “colaborarea (cu SUA) pentru a sprijini statul de drept” (al Romaniei). Mai sa fie! Parca lumea globala multilaterala nici nu ar exista! Am fi numai noi si americanii!

Pe de alta parte, apropos de nevoia de standard unic si de avantaje echitabile in relatiile bilaterale, sa fi uitat sau sa nu fi auzit Zuckerman, care pana la 9 ani a crescut in Romania, de zicala frate, frate, dar branza-i pe bani? Un echivalent, cred, exista si la americani, business is business. In sfarsit, cat va sta aici, si sa-i fie sederea cat mai placuta, sper sa invete de la noi macar un lucru, ca relatiile echitabile sunt cele mai durabile. Si cred ca echitabil ar fi sa ramana la statutul de reprezentare, sa nu pretinda un rol de dirijare.    

https://www.g4media.ro/noul-ambasador-al-sua-progresele-romaniei-sunt-extraordinare-dar-mai-sunt-multe-de-facut-un-sistem-judiciar-independent-si-statul-de-drept-vor-accelera-investitiile-straine.html