Fara amestec NATO in campania electorala a lui Donald Trump: Orientul Mijlociu nu este teritoriul SUA. Iranul, o afacere americana extra-euroatlantica

08/01/2020

Trump: SUA impun ”imediat” noi sancţiuni împotriva Iranului şi cer NATO să se implice mai mult

Am urmarit cu atentie mediul reactiei presedintelui american Donald Trump si reactia propriu-zisa a acestuia dupa atacurile cu rachete ale Iranului, in noaptea de marti spre miercuri, asupra a doua baze militare ale SUA din Irak. Discursul a avut loc pe un fundal format din oficiali politici si militari, care au venit in platou din lateral, un detaliu de ierarhie. Trump a intrat prin usa din spatele tribunei, pe care au si iesit toti in final, aproape intr-o cadenta militara. Fetele alungite ale tuturor si vocea grava a suprematistului global au amintit intrucatva de atmosfera stanjenitoare si discursul inchizitorial al suprematistului comunist Nicolae Ceausescu, la televiziune, in decembrie 1989, dupa represiunea miscarii pentru libertate de la Timisoara, cu cateva zile inaintea caderii regimului despotic, de import.  

Discursul lui Trump nu a iesit din pacate din “logica” electorala cu care acesta vrea sa castige un al doilea manadat la Casa Alba, in alegerile prezidentiale din 2020. Spre deosebire de 2016, cand leadershipul bipartizan american a recurs la gaselnita propagandistica a unei pretinse imixtiuni electorale a Rusiei in alegerile prezidentiale americane, care l-ar fi “ajutat” pe Trump sa “castige” alegerile, Trump si strategii sai de campanie au ales, in acest an, Orientul Mijlociu ca scena electorala si Iranul ca tinta. La ordinul lui Trump, au fost asasinati liderul militar iranian Qassem Soleimani, un erou al luptei regionale antiteroriste, un comandant irakian si insotitorii lor, la Bagdad, la sfarsitul saptamanii trecute. Aceasta greseala fundamental trumpista, de a-si murdari realegerea cu sange iranian si irakian, apartinand unor antiteroristi reali si activi, a dezlantuit razbunarea iraniana si islamica impotriva SUA, in regiune si in lume. Inspaimantat de prostia liderului si de consecintele acesteia care se vor abate asupra SUA si care vor trebui suportate si asumate, un congressmen american a defulat o temere subconstienta si premonitorie, de leadership: “Ziua de care ne-am temut a sosit!”.  

Trei mari idei din discurs arata ca Trump este incapabil sa inteleaga noua realitate geopolitica din Orientul arab si persan si sa iasa din cercul vicios in care a izolat atat Administratia sa cat si SUA. “Atâta timp cât sunt președinte, Iranului nu i se va permite să aibă o armă nucleară”, si-a reafirmat Trump imposibilul comportament unilateralist. Cand a devenit cat se poate de limpede ca suprematia Globalismului se intemeiaza pe mentinerea Natiunilor in inferioritate energetica, militara si economica, prin a le interzice discretionar acestora accesul la propulsoarea resursa nucleara, nicio forta sau lege nu le va impiedica sa-si afirme competitivitatea, in contrapartida cu cea americana, in materie de securitate si propasire. Iranul nu are pretentii globaliste, doar acestea l-ar motiva sa urmareasca scopuri militare nucleare. ci doar sa nu fie discriminat in utilizarea energiei nucleare in scopuri civile. In acest sens, doar mentinerea acordului nuclear iranian din 2015, devenit sexapartit prin retragerea unilaterala a SUA, este unica modalitate non-militara agreata multilateral. Anuntul lui Trump privind impunerea imediata de “noi sanctiuni” ale SUA asupra Iranului este o cale directa si explicita de escaladare a tensiunilor din Orientul Mijlociu, in pofida faptului ca toata lumea cere la unison masuri de “dezescaladare”. “Vom cere NATO să fie mai implicată în procesul din Orientul Mijlociu” este o adevarata bomboana pe coliva globalismului. Implicarea in nume propriu a unor tari membre NATO este altceva, insa implicarea NATO este nu numai scandaloasa politic si geopolitic, dar si nelegitima juridico-militar, din punct de vedere al ariei de responsabilitate al Aliantei si al aplicarii Articolului 5, care se refera stricto sensu la spatiul euroatlantic. A cere NATO sa se amestece in campania electorala a lui Trump, pe scena Orientului Mijlociu, dupa ce in tot primul sau mandat s-a facut caz de imixtiunea rusa, pe scena americana, este o mostra cinica de unilateralism american, care sfideaza normele si multilateralismul. Doua ratiuni denunta acest unilateralism trumpist privind NATO. In primul rand, Orientul Mijlociu nu este teritoriul SUA. In al doilea rand, Iranul nu se afla dominator pe teritoriul Statelor Unite, ci el este o afacere americana in afara spatiului euroatlantic.