Motiunea de cenzura si alegerile parlamentare anticipate: Guvernul liberal Iohannis-Orban va intra in alegeri ca un guvern cazut. Politicile publice privind calitatea vietii, o tema electorala subtextuala

29/01/2020

Motiunea de cenzura a fost decisa. Presedintele interimar Marcel Ciolacu a anuntat ca PSD o va depune maine dimineata. Motiunea este o necesitate politica si o responsabilitate morala pentru PSD, ca partid de opozitie si cel mai proeminent din Parlament. Trebuie oprite salturile economice si sociale pe care Guvernul Orban le face inapoi, riscand recaderea Romaniei in criza din urma cu 10 ani. Definitia prostiei PNL e razbunarea pe popor ca nu l-a votat majoritar, in 2016, preferand PSD. E unul din motivele pentru care Zeul de la Cotroceni si Guvernul PNL ii condamna pe romani la un statut de Sisif, aruncandu-i in trecut, de unde trebuie sa ia totul de la capat.

Desi din motive diferite si nedeclarate, sub aparenta de detasare a premierului Orban privind motiunea de cenzura, despre care a declarat ca o aştepta cu indiferenţă, opinand că nu are şanse de succes, se ascunde de fapt dorinta ca aceasta sa treaca, urmand ca Iohannis sa-l redesemneze premier, probabil in doua randuri, fara sa configureza o majoritate, pentru a se inscrie in procedura constitutionala de dizolvare a Parlamentului si convocare de alegeri anticipate. Cu un PSD divizat si un ALDE care nu voteaza motiunea, va fi musai ca PNL sa intervina din umbra. PSD va aprinde fitilul, dar restul trebuie sa-l faca PNL. De aceea cred ca multi liberali vor primi ordin de partid sa voteze doborarea propriului guvern. Din aceasta perspectiva, a autorecuzarii si caderii, PNL si PSD vor fi la paritate. Guvernul Orban va intra in alegeri ca un guvern cazut, ca si Guvernul Dancila. Agenda alegerilor anticipate si alegerilor locale a fost deja stabilita. Raluca Turcan a anuntat ca acestea vor avea loc până în 28 iunie, la diferenţă de o zi sau maximum o săptămână.

Ce va face totusi diferenta in alegeri? In atentia mediului politic, academic si societatii civile, cercetatori si studii au adus problematica calitatii vietii, cu prilejul sesiunii aniversare dedicate împlinirii a 30 de ani de la înfiinţarea Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei. Din analizele de diagnoză longitudinală au rezultat un paradox si o serie de avertismente. Paradoxul e ca desi in ultimii 30 de ani calitatea vietii a crescut in mod obiectiv, nemultumirea sociala este in crestere. O cauza a momentului e preocuparea de alegeri anticipate, in loc de buna guvernare, care sa aduca rezultate privind nivelul de trai. Mai mult, asteptarile oamenilor sunt alterate de catre Guvernul Orban, depreciind buna guvernare, care pe dimensiunea privind calitatea vietii înseamnă să întăreşti aşteptările cetatenilor. Exista insa un numitor comun al nemultumirilor din societatile moderne si din cele in tranzitie, acesta fiind inegalitatea, care in loc sa se diminuze se adanceste. Celebrul 1% al celor superbogati se reproduce in toate tarile capitaliste, indiferent de nivelul de dezvoltare. Privind societatea romaneasca, cercetatorii au relevat patru factori ai starii de fapt: privatizarea distructivă; statul mic; contracţia economiei româneşti în favoarea unui mondialism gol şi ruptura discursului politic de limba ţării. De aceea, incercand sa identific ce va face diferenta in alegerile care urmeaza, in stransa conexiune cu ideile de barometru social care framanta elita, cred ca politicile publice privind calitatea vietii vor fi o tema electorala subtextuala. In mod inerent, ceea ce imbiba elita si societatea va fi prezent si in alegeri. Nu inseamna ca tema calitatii vietii va fi dominanta in cele doua campanii electorale din iunie, ca va monopoliza discursurile candidatilor. Ea va fi implicita, substratul psihologic si de idei pe care il sugereaza va determina selectia partidului si candidatului. Va hotari in ultima instanta intentia de vot individuala, cand electorul se va afla in cabina de vot si va pune stampila pe  buletin.