O data cu demiterea de catre Parlament a “Guvernului meu”, care de jure a fost Guvernul PNL Orban, dar de facto a fost Guvernul Iohannis, liderul de la Cotroceni a intrat in spirala crizei. Criza va fi in spirala si il va aspira pe Klaus Iohannis deoarece el a creat-o, si tot el o va adanci, prin renominalizarea aceluiasi premier, foarte probabil, sau, o alta varianta, a unui premier din acelasi partid minoritar.
Trecerea motiunii de cenzura a evidentiat reconstituirea unei noi majoritati multipartidiste si a reconfirmat postura parlamentara de minoritate unipartidista a PNL. Cuvintele de “monopartidism” si “unipartidism”, asociate majoritatii parlamentare si respectiv minoritatii parlamentare, revelate de motiunea de cenzura, sunt foarte importante pentru democratie si parlamentarism. Ele descriu esenta unui conflict in care vointa unilaterala a presedintelui Klaus Iohannis le este contrapusa in mod nedemocratic si neconstitutional. Total inacceptabil, majoritatea si parlamentul sunt puse intre paranteze, substituite de catre executivul prezidential.
Desigur, presedintele Klaus Iohannis poate fi suspendat din functie, ca reactie a noii majoritati parlamentare pluripartite fata de incalcarea prerogativelor prezidentiale constitutionale. Incercand un exercitiu de roluri ale celor doua parti, cred ca suspendarea presedintelui va fi in competitie acerba cu anticipatele parlamentare. Mai précis, Klaus Iohannis va declansa, cred, un “razboi fulger” pentru a ajunge la anticipate, prin dizolvarea parlamentului, pentru a evita suspendarea.
De aceea presupun, circumstantele il obliga, ca se va plia rapid pe prerogativa care-i da dreptul sa convoace alegeri anticipate si pe modelarea vertiginoasa a situatiei care duce in acest sens. Ma tem ca luna iunie, evocata preliminar de liberali pentru anticipate, va fi mult devansata, posibil chiar in luna aprilie, inainte de Paste, pentru a lasa fara subiect si obiect suspendarea – nemaifiind parlament nu mai are cine sa-l mai suspende pe Iohannis – cat si pentru a face inaplicabil termenul de 30 de zile in care sa se organizeze referendumul de demitere a presedintelui suspendat.
Dar in acest context pre si pro-anticipate, modelat oportunist, abuziv si in mars fortat de catre presedinte, apare o alta mare problema constitutionala. Cat de valida, de constitutionala si legala va fi dizolvarea parlamentului si declansarea de alegeri anticipate, in conditiile in care exista o noua majoritate si o propunere de premier din partea acesteia? Procedura de declansare a anticipatelor ar fi temeinica daca nu ar exista o majoritate care sa sustina un nou premier si un nou guvern, deci ar exista un blocaj de incredere al Guvernarii. Legiuitorul tocmai acest lucru l-a avut in vedere cand a dispus procedura si conditiile privind anticipatele, de a iesi din blocaj si a face posibila constituirea unui nou Guvern, pe alte baze parlamentare, edificate de electorat, prin noi alegeri. Singurii care pot emite o sentinta de non-prerogativa sunt judecatorii constitutionali. Cel mai probabil, urmarea va fi de incompatibilitate. Dar pana atunci, sa spunem si noi “Sa vedem ce se intampla!”, mult invocata in crizele globale in desfasurare.
This entry was posted on Miercuri, 5 februarie 2020 at 22:00 and is filed under General. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed.
You can leave a response, or trackback from your own site.