Criza transatlantica: Cateva metafore descriptive

Cred ca marea politica si marea diplomatie isi inspira logosuri metaforice din Biblie. Cele doua ajung sa-si merite reputatia universala pentru ca folosesc cu efecte excelente metaforele descriptive, ca si Cartea Cartilor. Sunt multe probleme ale crizei din relatiile euroatlantice care isi pot afla explicatia si solutia in aceste proceduri de simbolizare. Voi folosi doar cateva, pe un fragment din Raportul Conferintei pentru Securitate de la Munchen.

Conferinta de Securitate de la Munchen: Emmanuel Macron se declară ‘îngrijorat’ de lipsa de răspuns din partea Germaniei în faţa provocărilor europene

Metafora doamnei cu stil si alegere darwinista a partenerului. Fragmentul din Raport e o mostra elocventa a diplomatiei rasate. Aceasta din urma, pe care nucleul dur occidental nu o mai are, in urma confiscarii ei de catre serviciile de informatii, cand subordonarea ar fi trebuit sa fie inversa, e ca o doamna eleganta si asiduu curtata, care insa nu se expune alegerii niciunuia dintre pretendenti, atata vreme cat inca nu e clar cine va avea viitorul de partea sa. E o superbie a diplomatiei darwiniste. Ea lasa masa asaltatorilor care vor sa-i obtina gratiile sa se divida singura, pana cand selectia va avea ultimul cuvant.

Conferinta de Securitate de la Munchen: Preşedintele Germaniei critică egoismul naţional propagat de SUA

Metafora bolii autoimune a Vestului. Nu m-as hazarda sa vorbesc de un Occident integrat si unitar, care geopolitic este doar un concept extins abuziv. Inapoia celui autentic este ceva mult mai putin si mai nereprezentativ pentru tarile pe care le inglobeaza coercitiv. Este o nereprezentativitate multipla, daca nu totala, a Vestului Indepartat pentru restul Vestului. A se vedea, exemplificativ, absurditatea inglobarii fortate a spatiului geopolitic de la soare rasare, cat si a altora adiacente, in Marele Superobez al Occidentului. El a devenit Marele Bolnav al Occidentului. Nereprezentativitatea sa a provocat Occidentului o boala autoimuna. Organicismul occidental  nu mai recunoaste o parte a sa si o respinge. Nu este nimic de facut. Bolile autoimune sunt incurabile.

Confewrinta de Securitate de la Munchen: Nancy Pelosi lansează un avertisment în privinţa „autocraţiei digitale” a Chinei

Metafora precedentelor rele care-i mananca pe autori. Nimeni nu poate controla legile cosmice ale rezonantei si actiunii si reactiunii. Ceea ce emiti, aceea primesti, iar daca emisia este maligna, mai devreme sau mai tarziu cercul se va inchide si aceasta se va intoarce ca un bumerang. Este o explicatie privind disparitia tuturor imperiilor. In folclorurile popoarelor educate, teama de intoarcere a emisiei maligne are legatura cu abtinerea de la a blestema. Daca alzheimerul celulelor creierului sunt responsabile de pierdera capacitatii de memorie si recunoastere, nu acelasi lucru se intampla cu memoria celulelor celor inglobati in organismal globalist. Ea este vie si plina de reprosuri. Nu s-a uitat de unde au pornit toate teoriile ordinii si suprematiei prin crize, incepand de la cea privind “conflictul civilizatiilor”, care, iata, se intoarce asupra initiatorilor, mancandu-i precum revolutiile copiii, pana la stimularea geopolitica a crizei imigratiei ilegale, care de asemenea se intoarce contra autorilor. Practic, nu exista precedent rau care sa nu se intoarca (sau sa nu poata fi intors) asupra declansatorilor.  

Conferinta de Securitate de la Munchen: Mike Pompeo respinge criticile europene, în special germane, privind replierea naţională a SUA

Metafora “Indiile europene”, tinta sublimarii globaliste in fapt. Daca metaforele anterioare nu au convins, mai adaug una, de final, dar si mai pernicioasa pentru libertatea europenilor si, implicit, a rusilor, doua vecinatati indisolubile, expuse unor riscuri comune. Victimele Globalismului, pornit din Vestul cel mai de Vest, nu vor putea sa mai ramana mult timp pasive. Cu atat mai mult cu cat Globalismul a declarat Estul drept terenul sau de vanatoare de Natiuni. Globalismul este cea mai vorace creatura din istoria Lumii. Ceea ce  pentru Imperiul Britanic a fost India, un miraculos taram al bogatiei, cunoscut drept “Indiile”, cautate de emisarii lui navigatori si transformate in colonii, Globalismul american a supralicitat, fortand sublimarea in fapt a metaforei de acoperire “Indiile europene”. In fapt, este vorba de “Indiile europene” ale SUA, care au incercat sa asocieze Europa, evident sub dominatia sa, pentru a-i abate atentia de la propria stare. “Indiile europene” ale Americii, ori pur si simplu Indiile americane, au ca obiect Ucraina, in prima faza, declansata in 2014, preconizandu-se, prin planurile de incercuire cu baze militare amplasate in Noua Europa (sintagma pe care Rumsfeld a preluat-o de la Hitler!) ca acesteia sa-i fie adaugata Rusia,  intr-o faza ulterioara. Nimeni nu trebuie sa se insele ca rusii kieveni si cei moscoviti nu sunt frati si nu sunt tinte in aceleasi planuri globaliste. Nici in privinta securitatii comune a europenilor si rusilor, care impart acelasi continent. Pentru cei care au uitat sau nu au stiut niciodata istoria, Europa insasi a devenit o “Indie” a Statelor Unite, care o tintesc exact cu aceleasi metode cu care Imperiul Britanic a talharit cele 13 Colonii Americane (acest istoric merita o reamintire separata). In sfarsit, opinez ca nu vom da niciodata de urma agentilor descompunerii daca vom continua sa credem ca microbii putrefactiei  se produc exclusiv intern, fara sa intervina niciun agent extern.