Miscari politice britanice la suprapunerea a doua rele de urgenta, Covidul si Brexitul: Atentie, urmeaza evenimente foarte importante pentru Regatul Unit!

Marea Britanie: ”Vom învinge coronavirusul”, afirmă regina Elisabeta a II-a

La varfurile leadershipului britanic au avut loc, in ultimele zile, cateva miscari politice semnificative. Ele pot fi definite drept prevestitoare. Numai o stare impovaratoare, din care se cauta o iesire cat mai curand posibila, poate smulge politica britanica din conservatorismul specific. Cu atat mai mult cu cat reactia Reagatului Unit este simultan pe mai multe paliere. Cel mai probabil, ceea ce impinge sistemul politic britanic spre o alta abordare este suprapunerea celor doua rele covarsitoare, Covid-19 si Brexit.

Precipitarea Londrei, de la sfarsitul saptamanii trecute si inceputul celei curente, seamana cu un preambul al unui scenariu in derulare. Parti ale scenariului vom avea sansa sa le identificam, cu ceva mai multa atentie analitica, in evenimentele britanice care vor urma. Miscarile politice in cauza au antrenat trei mari segmente ale establishmentului Regatului Unit: sefa sistemului monarhic, regina Elisabeta a II-a, seful executivului conservator, premierul Boris Johnson, si noul sef al laburistilor, Keir Starmer, care a devenit si seful opozitiei britanice.       

Infectat cu coronavirus, Boris Johnson a fost transferat la Terapie Intensivă. Starea lui de sănătate s-a înrăutățit / Libertatea.ro

Regina Elisabeta a mulţumit, duminică, personalului sanitar care luptă împotriva pandemiei de coronavirus şi cetatenilor care stau în casă pentru a evita raspandirea. “Vom invinge coronavirusul”, le-a dat monarhul asigurari supusilor, intr-un rar mesaj difuzat la televiziune, al patrulea in 68 de ani de domnie. Keir Starmer, centrist şi eurofil, a fost ales detaşat, sâmbătă, la conducerea Partidului Laburist. El i-a succedat lui Jeremy Corbyn, radical si eurosceptic. Caracterizarile despre cei doi apartin comunicatelor politice si mass-mediei.

Pandemia a facut ca victoria lui Starmer sa nu fie anuntata in conferinţa speciala, ci, modest, pe site-ul de partid, intr-un discurs înregistrat inainte de cunoasterea rezultatului alegerilor interne ale laburistilor. Necarismaticul Keir Starmer s-a angajat, programatic, sa depaseasca diviziunile interne privind Brexitul, dintre eurofili si cei distantati de UE (s-a evitat formularea de eurofobi, in favoarea celei de eurosceptici, mai vaga si mai tranzienta). Totodata, Starmer s-a angajat sa „extirpeze otrava” antisemitismului, o „pată asupra partidului”. El s-a detasat de Corbyn, asociat in mod ilogic cu un “antisemit”.

Marea Britanie: Moderatul Keir Starmer, noul şef al opoziţiei laburiste/ Agerpres

Daca Starmer este, declarat si autodeclarat, eurofil si pro-semit, el ar putea sa intoarca roata Brexitului. Pentru ca schimbarea pe care o prefigureaza sa fie reala, ea ar trebui sa fie o replica viguroasa la radicalismul si euroscepticismul predecesorului sau. Totusi, perceptia generala, nu numai interna, este ca “antisemitismul” in discutie este unul imaginar. Intre persecutia evreilor, inregistrarea politieneasca a identitatii si rezidentei lor (cum se intampla acum cu europenii din insula, fapt neobservat si neurmat de o reactie similara!), nopti de cristal, concentrationari, pe de o parte, care au fost esenta antisemitismului istoric, si situatia lor de azi, din Marea Britanie, de minoritate dominanta politic, economic si financiar, pe de alta parte, nu exista nicio  contingenta, e o ruptura totala, o prapastie.

Pe aceasta evidenta, a inceput sa castige teren ideea ca abilul Starmer reprezinta interesele City of London si  ca “antisemitismul” pe care noul lider al laburistilor il condamna nu are legatura cu logica, ci cu speculatia. Daca va ajunge premier, Starmer va face din “antisemitism” un scut de cristal al privilegiilor de lux ale evreilor, pe care ii va tine departe de viata reala, care pentru restul populatiei este plina de pericolele coronavirusului si saraciei post-pandemie.

E cat se poate de limpede ca viitoarele alegeri legislative britanice sunt mult prea departe (2024), comparativ cu situatia de urgenta, Brexit+Covid, a carei solutionare nu mai are rabdare. Pentru ca Starmer sa ajunga un premier de urgenta, e nevoie ca premierul Johnson si guvernul sau sa plece, dintr-un motiv sau altul. In aceasta nevoie stringenta de adoptare a unei alte abordari executive, privind dubla situatie de criza, se inscrie incapacitatea medicala a lui Boris Johnson de a-si mai exercita atributiile functiei de premier. La aceasta se adauga incapacitatea functionala a guvernului sau conservator, care doctrinar si ideologic nu-si poate depasi limitele, asa cum o cer imperativ noile conditii, de criza. Premierul Johnson, depistat infectat cu coronavirus in urma cu zece zile, a fost transferat la terapie intensiva, luni, dupa ce starea lui s-a inrautatit, a doua zi dupa ce a fost spitalizat in centrul Londrei. Parca pentru a nu lasa nicio urma de indoiala privind inflexibilitatea abordarii conservatoare, dupa intrarea in terapie intensiva a premierului britanic, un purtator de cuvant al acestuia a declarat, luni, ca Regatul Unit e ‘absolut decis’ să continue negocierile cu Uniunea Europeană privind relaţiile după Brexit. Volens nolens, Boris Johnson se afla in postura tapului ispasitor, caruia se asteapta doar sa i se dea pedeapsa de izgonire, luand cu el toate pacatele proastei gestiuni a Covidului si Brexitului si facand loc unui nou guvern, “neinfectat”, al lui Starmer. Toate reflectoarele sunt pe laburistul Keir Starmer, ca inevitabil premier de urgenta.