Dublu infaust: PSD şi PNL

Aparent, seful social-democratilor Marcel Ciolacu isi joaca bine cartile pentru a scoate PNL de la guvernare si a duce in locul lui PSD, in urma motiunii de cenzura din 17 august, pentru a castiga functia de presedinte al partidului la Congresul PSD din 22 august si pentru a castiga alegerile locale din 27 septembrie. O suita de evenimente hotaratoare, trase ca un foc automat, care dupa calculele liderului si ale PSD ar trebui sa-i faca impreuna invingatori, pregatindu-le astfel prima sansa la alegerile parlamentare.

Evolutiile nu vor fi insa atat de simple si de automate. Nimic nu garanteaza ca logica ex ante a liderului si partidului va fi confirmata de evenimentele in cauza si sau dupa ele. Sa le luam pe rand. Privind motiunea de cenzura, se mizeaza ca stanga extinsa – incluzand si ALDE, uneori definita sau autodefinita de centru-dreapta – va reusi sa coaguleze o majoritate pentru a demite guvernul dreaptei PNL. Se sconteaza ca sporirea pensiilor cu 40%, cat a sustinut prin lege PSD, si opozitia fata de Guvernul PNL, care va creste pensiile cu doar 14% de la 1 septembrie, vor constitui o platform comuna a unei stangi unitare, care va reusi sa formeze o majoritate pentru motiune.

Pe ideea de mai sus va fi un vot ideologic. Voturile sunt din ce in ce mai putin ideologice. Nici macar cele pentru lideri nu mai fac majoritatile de alta data. Mai degraba, voturile sunt pe proiecte, care atrag voturi si de stanga si de dreapta. De aceea cred ca este determinanta evidentierea pregnanta si repetata in programele politice si in campania electorala a proiectelor cu care partidele intra in alegeri. Astfel, la sfarsitul unui mandat de guvernare, partidul sau coalitia va putea sa faca bilantul in termenii de ce a promis si ce a realizat, fapt care va fi si la indemana alegatorilor.

Daca motiunea va trece, va fi clar votata ideologic. Mai putin cunoscute sunt insa urmarile in cazul unui vot non-ideologic al stangii. In acest caz, motiunea ar putea sa pice. Va fi un semnal ca stanga nu mai poate constitui majoritati ideologice. Cel putin acest lucru nu il va mai putea face partidul traditional, PSD. Nu inseamna insa ca partidul traditional al dreptei, PNL, poate face o majoritate pentru a se mentine la putere. Guvernul Orban e minoritar, cu dispensa prin bunavointa opozitiei.

Ludovic Orban si Marcel Ciolacu/ Foto: Europa libera

Daca motiunea nu va trece si la alegerile locale PSD si PNL vor inregistra scoruri mici, aceste doua lucruri ar putea sa insemne o erodare istorica a partidelor vechi, o oboseala si lipsa de adaptare, care le-ar putea scoate la pensie. Pe cale de consecinta, partidele noi si mici vor intra in prim-plan. Ele au energie si putere de adaptare, incomparabile cu cele ale partidelor vechi si mari. Daca stanga si dreapta nu vor mai putea sa faca singure majoritati, fiind nevoite sa apeleze una la alta, formulele binare de tip PDL-UNPR, PSD-ALDE sau alte asocieri stanga-dreapta cum a fost USL, vor iesi din circulatie. Viitoarele majoritati si coalitii de guvernare vor fi in variante ternare de tip stanga-stanga-dreapta sau drepta-dreapta-stanga, mai putin ideologice si mai mult pe proiecte.

O solutie care ar aduce simultan stabilitate coalitiei majoritare si prospetime la varful guvernarii ar fi impartirea mandatului de patru ani la doi premieri. Nu vor mai fi ruperi de ritm, schimbari de viziune sau nemultumiri acute in coalitie, ca la motiuni si remanieri, care pot pune in pericol proiectul de guvernare, care este un proiect de tara. Aceasta coincidenta intre proiectul de guvernare si proiectul de tara trebuie mai bine mentalizata. Ca si durata lui, de principiu un ciclu electoral, de patru ani, pe cat se intinde o guvernare. Ori doua, care pot fi legate de doua mandate ale unui presedinte. Alegerile parlamentare trebuie sa devina competitii pentru proiectele de tara.

Privind Congresul PSD, care va pune capat conducerii interimare si va legitima oficial un nou leadership cu puteri depline pana la urmatoarele alegeri interne, presedintele interimar Marcel Ciolacu spera sa fie el alesul. Dar de curand ii sulfa puternic in ceafa Eugen Orlando Teodorovici, fost ministru de Finante, care si-a depus candidatura. Din istoricul european, in special german, candidaturile de finantisti, in posturi de partid sau de guvernare, au mare greutate, ca minti ordonate si cumpatate. Daca presedinte al PSD va fi ales Teodorovici, semnificatia va fi ca social-democratii vor vota o schimbare a tipului de lider. Cred ca Eugen Teodorovici va trebui sa fie franc si sa spuna de la inceput ca decat un PSD slab la guvernare mai bine un PSD puternic in opozitie. Aceasta franchete ii va asigura sustinerea si stabilitatea in functie daca va fi presedintele PSD si daca PSD nu va castiga alegerile locale si parlamentare, foarte previzibil de altfel. Privind alegerile locale, cred ca ambele partide traditionale vor inregistra reculuri. Cu exceptia Capitalei, unde Gabriela Firea va recastiga fara probleme primaria generala, administratiile teritoriale vor fi mai putin rosii si galbene. Noile partide, precum USR PLUS (USRP), Partidul Pro Romania (PPR) si Partidul Miscarea Populara (PMP) vor absorbi voturi insemnate de la PSD si PNL.