Cine va fi viitorul presedinte al SUA? Romania pe cine prefera? Vor fi „doi presedinti”? Cine nu va fi recunoscut international?

Prima intrebare din titlu este preocuparea majora a momentului. Cine va fi la Casa Alba, incepand din 2021? Donald Trump sau Joseph Biden? Primul, fara indoiala.

Pe bolta politica si electorala a SUA, toate planetele sunt aliniate pentru victoria lui Donald Trump in alegerile prezidentiale de marti

Deja Trump a apasat si ultimele butoane care sa-l mentina pe pozitie. Ma refer, incepand cu ultimul buton apasat, la victoria confirmarii judecatoarei propuse de Trump la Curtea Suprema, in care conservatorii vor domina cu 6 la 3 din 9. Va fi un avantaj decisiv pentru mult timp pentru dreapta, in disputele juridice, judecatorii fiind numiti pe viata. Un succes recompensabil pentru Trump. E de apreciat si distantarea lui Trump de grupul medico-afacerist Fauci-Gates, al vaccinistilor profitori, care agita sperietoarea covid pentru vaccinarea obligatorie cu serurile lor otravitoare, ceea ce i-ar face superbogatii planetei si supercontrolorii genetici si digitali ai populatiei americane. Desigur, nu pot fi omise normalizarea, sub egida lui Trump, a relatiilor Sudanului, Bahrainului si Emiratelor Arabe Unite cu Israelul, anuntarea retragerii totale pana la Craciun a soldatilor americani din Afganistan, oprirea migratiei ilegale in SUA si altele, care inauntru il pozitioneaza ca un “aparator” al valorilor traditionale si in afara ca un “pacifist”. De altfel, Trump a avut mereu aerul unui ins optimist si sigur pe el, care are cartea castigatoare si stie rezultatul jocului.  

La intrebarea nuantata geopolitic, cum ar fi mai bine pentru Romania?, as raspunde cu doua pozitii de principiu. Prima rezida in evidenta ca ce va aduce bine pentru Lume viitorul presedinte american va fi bine si pentru Romania. Ma gandesc la oprirea cursului belicos al unilateralismului si la plierea viitoarei administratii americane pe noua realitate si noul trend, reprezentate de afirmarea ireversibila a multilateralismului. Ele vor fi un bine pentru toate Natiunile, incepand cu SUA. Daca Trump isi va respecta promisiunile, el ar putea sa fie un nou “Roosevelt” prin reformele interne, ceea ce i-ar putea aduce al treilea mandat (Franklin Delano Roosevelt a avut trei mandate complete, decedând în timpul celui de-al patrulea). Sau un nou “Reagan”, prin reapropierea Americii lui Trump de Rusia lui Putin. Al doilea principiu e cel din mesajul internațional pentru libertate și speranță al lui Robert F. Kennedy Jr, lansat intr-un discurs la Berlin, in 29 august, ca americanii sa-si ia libertatea si democratia inapoi. Este cea mai vie aspiratie a americanilor, noul vis american. “Le spunem astăzi (celor care conduc America, n.m.) că nu ne veți lua libertatea, nu veți otrăvi copiii noștri, ne vom cere înapoi democrația”, a profetizat nepotul fostului presedinte american John Fitzgerald Kennedy, asasinat in 1963, la Dallas, in Texas (SUA). De aceea, sa nu ne amagim, pentru Romania nu exista o varianta mai buna decat cealalta. Conservatorismul si progresismul sunt doua progenituri ale Globalismului.     

Curcubeistul Joe Biden promite să facă adoptată Legea „Egalităţii”, privind „drepturile” LGBTI, în primele sale 100 de zile la Casa Alba

Privindu-l pe progresist-fascistul Biden, care ca numar de sustinatori si votanti nu are sub nicio forma cum sa castige increderea majoritatii alegatorilor, este foarte probabil ca acesta sa recurga la falsificari si diversiuni prin care sa-si revendice “victoria”. SUA s-ar putea sa aiba „doi presedinti”, fiecare din cei doi candidati, Trump si Biden, sustinand ca el a castigat increderea majoritatii americanilor. Dintr-un asemenea posibil moment de circ, s-ar putea sa inceapa distractia, cu o confruntare intre cei cateva sute de mari electori, care il aleg propriu-zis pe presedintele american, si zecile de milioane de alegatori, al caror vot este indirect. Sistemul electoral american este atat de confuz, de greoi si de incontrolabil, in absenta unui sufragiu universal direct si/sau a unor observatori neutri internationali, incat orice rezultat popular real poate sa ramana necunoscut or sa fie ignorat, in asa fel incat castigator al alegerilor prezidentiale sa fie declarat cel care este dorit si numit din vreme de establishment. Daca Trump si Biden se vor declara amandoi castigatori, va fi un conflict deschis si dur intre cele doua tipuri de voturi. Votul popular e mai degraba consultativ, eufemistic spus, ca sa nu spunem inutil, in teatrul electoral votantii populari jucand pe fond roluri asemenea unor figuranti. Decisiv este votul Colegiului Electoral, care are 538 de membri.

In ultimul moment, Hillary Clinton intra pe usa din dos in scena alegerilor prezidentiale 2020, ca „mare elector”.

Le vor cadea “marilor electori” perucile de decidenti substitutivi ai votului popular? Sa remarcam intrarea in extremis in scena a lu Hillary Clinton, ca elector in colegiul electorilor din statul New York. “Sunt un elector (important) în New York”, a declarat ea la radio SiriusXM. “Sunt sigură că o să votez pentru Joe şi Kamala la New York şi este foarte interesant”, a adaugat ea, parand sa anticipeze trimiterea din nou in décor a votului popular. Ca in 2016, cand Donald Trump a castigat votul electorilor si Hillary Clinton pe cel popular. Desi, pentru niciunul din cele doua rezultate comunicate publicului nu se poate baga mana in foc ca a fost exact, existand precedentul unor mari suspiciuni in cazul alegerii ca presedinte a afroamericanului Obama. Cu toate acestea, alegerile nu au fost contestate, probabil pentru a se evita circoteca cu “doi presedinti”. Atunci se pare ca s-a urmarit sa se impace si capra si varza, dandu-i lui Rodham-Clinton satistactia de “prestigiu” a unui vot popular, ca un fel de premiu de popularitate de la festivaluri, in timp ce colegiul electoral i-a acordat marele premiu lui Donald Trump. De aceasta data s-ar putea sa asistam la o situatie “viceversa”, cu vot popular pentru Trump si vot elector pentru Biden. Pentru a fi declarat castigatorul alegerilor prezidentiale, un sufragiu universal indirect, acesta trebuie să atingă pragul de 270 de mari electori, indiferent de rezultatul votului popular. In situatia cu “doi presedinti”, inevitabil unul nu va fi recunoscut international. Ori s-ar putea sa se ceara un nou scrutin prezidential, pe baza unei necesare reforme constitutionale. Intr-un epilog cu “doi presedinti”, chiar de scurta durata, SUA se vor confrunta post-electoral cu consecinte simbolice inedite, ca in Venezuela si in Belarus. Un posibil presedinte american nerecunoscut international, fie si partial, va fi ca un Maduro sau un Lukasenko, care, confruntati in tarile lor cu o masa critica de acuzatii privind fraudarea alegerilor, nu se bucura de recunoastere din partea unor state.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: