Despre alegeri: O caracterizare succinta

Romania: Alegeri parlamentare, 6 decembrie 2020

Cateva observatii, sa le zic in pas alergator, pe exit-poll, despre alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, in ziua de Sfantul Nicolae. Recurg la acest reper din calendarul crestin deoarece “Mosu” a venit cu nuielusa la PSD si PNL. Al doilea element de raportare il reprezinta starea de alerta pandemica, care probabil in manualele de istorie va insoti rezultatele alegerilor parlamentare cu denumirile de Parlamentul si Guvernul “Coronavirus”. Suna a tranzitoriu. Vom vedea ce va fi dupa corona si alerta.

1. Disperarea a invins frica. Romanii au fost atat de exasperati de Guvernul Iohannis-Orban incat perspectiva ca acesta sa aiba si “Parlamentul meu” i-au facut sa-si invinga frica de coronavirus si sa mearga la vot. Prezenta la urne a fost insa prea mica – cea mai mica din ultimii 31 de ani – pentru a schimba perspectiva pe care nu si-o doresc.

2. O validare pe muchie. Peste doua treimi din alegatori nu s-au prezentat la vot din cauza pandemiei. Au votat sub o treime (31, 84%). Alegerile nu au prag de prezenta pentru validare. Dar prin analogie cu conditiile de validare de la referendum se poate spune ca putin a lipsit ca ele sa nu fie validate, daca prezenta ar fi fost sub 30%.

3. O reprezentativitate diluata. Dar chiar si cu o medie nationala de participare electorala de peste 30%, in 14 din cele 42 de judete prezenta la vot a fost sub acest prag. Consecinta este ca pe anumite zone reprezentativitatea parlamentara este diluata.

4. O majoritate si o guvernare de centru-dreapta, dar fragile. Din toate variantele de aliante parlamentare, cea mai probabila si reala e o asociere pe partea dreapta a esichierului. O majoritate minima, ceea ce va fi un risc de fragilitate, si o guvernare de centru-dreapta sunt deja certe. Desigur, vor fi pretentii si certuri intre stanga si dreapta si in interiorul dreptei privind premierul si ministerele, dar ne-am obisnuit cu ele, fac parte din invariabilul circ post-electoral.

5. Primul, dar singur. Desi PSD a castigat alegerile, fiind numeric prima forta politica din noul parlament, capacitatea de a realiza o majoritate ramane determinanta. PSD nu se bucura de aceasta posibilitate pe stanga si este exclus de dreapta.

6. Un parlament septapartid. In noul parlament au intrat sapte partide – PSD, PNL, USR-PLUS, UDMR, AUR, PMP, PPR. Acest septapartidism parlamentar este benefic pentru reprezentativitate si pluralism.

7. O infuzie de partide noi parlamentare. Din cele sapte partide din viitorul parlament, trei sunt vechi – adaug UDMR la PSD si PNL, un fapt necontabilizat politic – si patru sunt partide noi – USR-PLUS, PMP, PPR, AUR. Cred ca speranta de schimbare in bine a Romaniei este legata de partidele noi.

8. Sfarsitul dominatiei bipartide. Partidele traditionale PSD si PNL si-au pierdut rolurile de control si de rotativa pe esichierele lor si respectiv la guvernare.

9. O guvernare tripartita de centru-dreapta. PNL si USR-PLUS nu vor putea guverna fara o a treia parte, cu care sa faca majoritatea parlamentara. PMP si-ar dori sa intre la guvernare, la fel si UDMR. Le citim aceste intentii in declaratiile lui Basescu si Hunor, in care primul a spus ca Iohannis trebuie sa trimita PSD in “opozitie”, iar al doilea ca Romania are nevoie de un guvern de “centru-dreapta”.

10. O revolutie care va deveni evolutie. Revolutiile care au urmarit acapararea puterii au derapat in involutie. Iata ca Alianta pentru Unirea Romanilor (AUR) un nou partid de centru-dreapta, infiintat in 2019, care a intrat in parlament in 2020, nu isi propune sa adere la nicio coalitie sau sa tinteasca in vreun fel puterea. Pentru prima data, AUR integreaza intr-un concept politic patru valori fundamentale, cum sunt cele privind Familia, Natiunea, Credinta si Libertatea, cu scopul declarat de a declansa o “revolutie conservatoare”. Ca vehicul pentru valorile identitatii si patriotismului, si sub nicio forma ca mijloc pentru a ajunge la putere, Alianta pentru Unirea Romanilor are toate sansele sa-si transforme revolutia in evolutie si numele, AUR, in renume.

11. Un arbitru partinitor. Cel mai defavorizat de organizarea alegerilor parlamentare in timpul epidemiei de coronavirus a fost PSD. Cele mai importante segmente de varsta vulnerabile la infectarea cu coronavirus fac parte din bazinul electoral al PSD. Participarea votantilor PSD a fost minima, spre deosebire de cea a votantilor PNL, care a fost maxima. Covid a fost un arbitru incorect: a punctat PNL si a depunctat PSD. Daca arbitru ar fi fost normalitatea sanitara si nu criza epidemiologica, PSD ar fi castigat alegerile parlamentare in mod detasat, la un scor foarte mare.