„Dupa doua mii de ani”: Subconstientul “spatiului global”, extravertit ideologic. Defetismul face parte din plan. Oamenii liberi sunt “antisemiti”

Mihail Sebastian nu a fost un autor literar, ci unul ideologic. Cheia scrierilor sale este iudaista. Iudaismul a avut la dispozitie un timp fluviu, de milenii de mesianism, sa-i arhiindoctrineze pe adepti cu utopii si distopii de suprematie rasista, religioasa si politica vizand obtinerea puterii totale, la scara globala.  Ideile esentiale ale acestei subjugari din partea sursei si infierbantari a receptorilor se refera la o pretinsa superioritate  rasiala, unica si absoluta, care i-ar face o rasa de stapani, la un asa-zis contract (targ) cu un Dumnezeu rau si razbunator, care in schimbul inchinarii le-ar da tot pamantul in stapanire, la permiterea oricaror mijloace criminale, de jefuire si subminare pentru supunerea tuturor neamurilor.  

Amintirea biblica a Canaanului, cucerit bucata cu bucata de aventurierismul banditesc al deserturilor, apoi cea moderna a Americii, controlate prin jocul inselator al “revoltei” ceaiului si “independentei”, au transmis diasporelor globaliste un sentiment mistic. Acesta din urma le proiecta o idee de posibilitate, ca cele doua expansiuni reusite pot fi extinse la orice teritoriu strain, ca trebuie numai sa se coordoneze si sa tinteasca preluarea controlului. In plus, el a fost consolidat de reusita temporara a revolutiei iudeo-comuniste din Rusia, desi in 1934, cand lui Mihail Sebastian i-a aparut cartea “De doua mii de ani”, nu se stia ca va fi vremelnica, pana in 1991. Ceea ce initial fusese doar o fraza politica aruncata intr-un text religios biblic, despre fantasmagoria privind un “popor ales” sa stapaneasca toate neamurile, avea treptat sa incolteasca prin repetitie si sa aprinda imaginatii maligne. Ele au avut materializarile teritoriale imperiale cunoscute, sub forma coloniala (brit.) sau federala (am.). Dupa razboiul rece, iudeo-globalistii americani, atat cei conservatori (Trump, Bush) cat si cei progresisti (Biden, Obama), au escaladat conceptul fascist de “spatiul vital” la nivelul urmator, al conceptului globalist de “spatiu global”. Ceea ce se remarca in prezent este ca anglo-americanii alearga dupa teritorii si regiuni (Marele Orient Mijlociu, Asia-Pacific, Groenlanda etc.) pe care sa le incorporeze intr-o Zona Exclusiva Globalista (ZEG), dupa modelul  postbelic al fostelor sfere de influenta. In “spatiul global” va domni “progresismul”, o ideologie si un sistem strambatoare de normalitate, in numele unor “dumnezei” terestri, posedati de patimile lacomiei nesatioase si ale puterii tiranice globale, ostili Dumnezeului adevarat,  celest, sfant si iubitor.

De aceasta otrava ideologica este impregnat si subconstientul lui Mihail Sebastian, pe care acesta o revarsa in textele sale defaimatoare despre romani, cu deosebire in cartea sa “Dupa doua mii de ani”. Doar conexand analize de regresie si de perspectiva istorice, longitudinale si transversale referitoare la iudaisti si la mediile in care diasporele acestora actioneaza pentru a putrefia si mortifica identitatile, valorile si traditiile natiunilor vom intelege si mobilurile ostile ale lui Mihail Sebastian. Defetismul face parte din planul iudaist privind “spatiul global”. Victimizarea de sine si culpabilizarea tertilor sunt vehicule de autopropulsare a iudaistilor prin si spre “spatiul global”. Substratul acestor constructii psihologice de inaintare geopolitica este dezamagitor de simplu, dar, totodata, este si uluitor prin faptul ca lumea nu l-a decodificat si nu-si da seama ca acestea sunt tavalugul care ii ucide libertatea. Prin falsa autovictimizare, in care aspecte esentiale ale acesteia sunt de cele mai multe ori puse de ei insisi in scena, iudaistii smulg o compasiune nemeritata. Cei care sunt inselati de aceasta tehnica iudaista de manipulare isi zic: “Bietii oameni!”. Induiosata, lumea se da la o parte din calea lor, le acorda o prioritate nejustificata si ii lasa sa inainteze, sa fie in frunte, loc care este legitim doar prin competitie onesta, de care insa iudaistii nu sunt capabili. In acest mod, calculul cinic al victimizarii de sine, scontat de iudaisti, este confirmat. Cel putin pana acum. Faptul ca finantele iudaistilor au facut doua razboaie mondiale, ca banii si tehnologiile lor au facut posibile hitlerismul si holocaustul si ca au dominat lumea in tot secolul XX (“secolul american”, al iudeo-globalistilor din SUA) pune intr-o contradictie de neimpacat si imposibil de explicat puterea lor mondiala, de suprematie absoluta din secolul trecut, de o parte, si victimizarea de sine, de bieti neajutorati si persecutati, de cealalta parte, din acelasi secol. Nu poti fi in acelasi timp si cel mai puternic si cel mai sarman! Culpabilizarea practicata de iudaisti are rol de intimidare si injosire, de punere la index, cu aceleasi efecte ca ale victimizarii, de a le lasa calea libera, sa-ti consume parazitar resursele si sa te ia in robie. De observat este faptul ca tintele iudaistilor sunt tarile libere si oamenii liberi. Legatura dintre acuzatiile lor halucinante de „antisemitism” si libertatea natiunilor este pe cat de indisolubila pe atat de inacceptabila si de denuntat. Tarile libere si oamenii liberi sunt “antisemite” si “antisemiti” pentru ca exista si traiesc in libertate. Ce oroare iudaista: “antisemiti” pentru ca sunt liberi!

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: