Reflectii Estice: Ce ar fi fost daca…, ce ar fi daca…

Intr-adevar, romanul Nicolae Titulescu a fost un reprezentant stralucit al filosofiei dialogului diplomatic. Dar nu numai atat, el a fost si un insemnat contributor ideatic, care a adaugat substanta filosofiei dialogului. Dupa atata timp, reflectez, intr-un exercitiu de istorie contrafactuala, la ce ar fi fost daca tratatul Litvinov-Titulescu, de asistenta mutuala intre Romania si Uniunea Sovietica, ar fi avut castig de cauza, in 1936, si ar fi fost semnat si implementat. Un raspuns este dificil de dat, dar, la nivel de opinie personala, cred ca pierderea Basarabiei nu ar fi avut loc. Pierderea Basarabiei, ca represalii sovietice, s-a datorat nu atat razboiului de reintregire, legitimat de dreptul international, ci pentru ca l-am transformat intr-unul de agresiune, trecand dincolo de Nistru, pana la Volga. Unui tratat Litvinov-Titulescu i-ar fi urmat, fara indoiala – in cazul inevitabilitatii razboiului – pierderea vremelnica a Transilvaniei, pe care oricum “aliatii” nostri Hitler si Musolini, de partea carora am intrat in razboi, o dadusera Ungariei, prin Dictatul de la Viena (1940). Dar aceasta ar fi fost recuperata relativ repede, judecand ca si in situatia reala si cea mai grea, cand sovieticii au fost singuri pana la trecerea noastra in extremis de partea lor, am recuperat Transilvania dupa doar 4 ani. Adevarul e ca ne-am alaturat sovieticilor in ultimul moment, cand ei schimbasera cursul razboiului, intorcandu-l spre Vest, cu pretul unor colosale costuri umane si materiale.

Regele Carol al II-lea

Mi-am spus de multe ori ca, atunci, in ’41-’45, uriasul sacrificiu al sovieticilor, de peste 20 de milioane de morti, a fost facut pentru fiecare estic, fiecare soldat rus mort in razboiul impotriva Globalismului Fascist a murit pentru libertatea fiecarui locuitor de azi al Estului. Planul Globalist Fascist era ca Estul sa devina in intregime o colonie a Vestului, exploatata in comun cu Globalistii Imperiului Britanic. Daca ar fi reusit, Estul ar fi devenit a doua America, ca regim concentrationar. Nu cu Germania in rolul de Lider – germanii ar fi fost exclusi, ar fi impartasit soarta de azi a albilor americani -, ci cu Fratia financiarista New York City&City of London. Pericolul Concentrationarismului de atunci, ca mediu de lagar, nu a disparut. El bantuie si acum, este tentatia Globalismului de ultima generatie in ipostaza Progresismului, care e diferenta specifica in raport cu Totalitarismul Fascismului si Comunismului. Daca am fi fost aliati cu sovieticii, nu cred ca dupa razboi acestia ne-ar fi “recompensat” cu luarea Basarabiei. Esticitatea, ortodoxia si alianta i-ar fi obligat sa-si tina cuvantul, pe cand in alianta cu nemtii au lipsit primele doua caracteristici, care sunt si cele mai puternice, prin perenitate. Or clasa noastra politica interbelica tocmai acest lucru l-a facut, nu de dragul natiei, care era extrem de saracita, ci al unor imense averi personale. O alianta fara bazele esticitatii si ortodoxiei este cea mai perisabila, de cea mai scurta conjunctura. Daca Titulescu ar fi realizat un “Locarno oriental”, cum presupun ca a intentionat, avand in vedere genialitatea sa diplomatica, care sa fi fost semnat de URSS, Polonia, Cehoslovacia si Romania, cu garantarea reciproca a granitelor, dar, si aici este o cheie exceptionala de securitate preventiva pentru acele vremuri, si cu angajamentul de a respecta integritatea frontierelor tarilor din Europa de Vest, pacea mondiala ar fi fost prezervata. Lacuna Tratatului de la Locarno, din 1925, intre Germania, Franța, Italia, Marea Britanie, Belgia, Cehoslovacia, Polonia, a fost ca  nu a avut un angajament privind respectarea frontierelor tarilor din Europa de Est, a lasat un debuseu pentru o eventuala agresiune, cum s-a si intamplat, lacuna ce l-a incurajat pe Hitler sa-l denunte unilateral in 1936 – an cand si Titulescu a fost demis de regele german Carol al II-lea, sugerand o posibila intelegere a acestuia cu Berlinul – pentru a pregati Campania din Est.  

Acel “Locarno oriental” ar fi putut garanta si integritatea institutiilor politice din fiecare tara, intangibilitatea lor externa. Cele doua tipuri de integritate, a frontierelor si a institutiilor politice pentru tarile din toate azimuturile, care sa ofere garantii nu numai aliatilor, ci si adversarilor, sunt nuante care trebuie avute in vedere si in zilele noastre. Cred de asemenea ca fara petrolul si granele romanesti, cat si fara pozitia geostrategica de atac impotriva URSS, razboiul ar fi fost semnificativ mai scurt. Poate nici nu ar fi fost declansat, ma gandesc la faptul ca extensiile poloneza si cehoslovaca ar fi avut un alt potential, de descurajare, daca s-ar fi pastrat conexiunea romana. Insa Carol al II-lea se pare ca avea instructiuni precise, il supraveghea geo/politic pe Titulescu, astepta doar momentul cel mai potrivit sa-l dea la o parte, si cred ca semnalul i-a venit din afara, de la cei care facusera marele razboi si erau deja cu gandul la al doilea. Veriga slaba era monarhia, nu ea in sine, ci faptul ca dinastia era straina. Pe de alta parte, as sublinia importanta existentiala ca Estul, din care facem parte, sa aiba puncte tari de securitate, cum sunt cele oferite de aliniamentele Rusia si China. Dar si importanta, la fel de vitala pentru toti si pentru fiecare in parte, unei solidaritati de securitate indestructibile a Estului. Noi, romanii, avem, ca estici, o vorba cu mult inaintea articolului 5: toti pentru unul si unul pentru toti! In prima jumatate a secolului trecut, esticii rusi au fost lasati singuri, dar in acest secol, au venit ziua si ceasul sa intelegem ca toti esticii trebuie sa fim impreuna. Ce minunat va fi ca, in ciuda unora sau altora din greutatile etapelor care vor veni, sa simti ca in spatele tau este tot Estul!            

Participarea României în cadrul Bătăliei de la Stalingrad, U.R.S.S. (1942 – 1943)

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: