Prea târziu pentru schimbare: Trei ani, cât un secol!

Realinierea benefica din anul 2024 a celor trei planete electorale – alegerile prezidentiale, alegerile parlamentare si alegerile locale – va fi prea tarzie pentru oprirea cursului nefast  liberal-neomarxist, care risca sa ingroape tara economic si social , dar, nu mai putin important, si geopolitic. Trei ani vor fi cat un secol; pana atunci, or moare magarul, or pierde samarul. Dezastrul va fi „desavarsit”.

Alianta guvernarii de dreapta dintre liberali si neomarxisti este cea mai toxica mixtura politica posibila. Ea este alianta dintre “libertatea” jafului colonial, obladuit de catre liberalii nationali, degenerati in supranationali si neoliberali, si “progresismul” distrugerii firescului omenesc, viralizat agresiv de marxistii pe stil nou, care in definitia comunismului au inlocuit cuvantul comun cu cel de progres si simbolurile secera si ciocanul cu cel al curcubeului.

Geopolitic, traim intr-o lume in schimbare rapida, in care Romania tine mortis sa ramana in coada schimbarii, ca in anul revolutionar 1989. Insa consecintele acestei noi letargii se anunta de impact si durata mult mai mari, pentru intregul secol XXI. A aparut deja un manifest suveranist european, cu sapte propuneri “pentru viitorul Uniunii Europene” (UE), si s-a format o alianta de partide conservatoare din 16 țări comunitare,  pentru a exercita un impact asupra viitorului Europei, contracarând federalismul, pierderea suveranității naționale și impunerea ideologiilor necreștine.

Noul conservatorism trebuie sa fie mai degraba unul cultural traditional si de drept international, decat unul partidist si ideologist. El trebuie sa fie transpartinic, sa treaca dincolo de dihotomia stanga-dreapta. La masa acestei miscari conservatoare europene, scaunul Romaniei nu trebuie sa ramana gol. AUR ar putea sa subscrie, ca partid de dreapta suveranist. Or poate PSD, daca se va schimba la fata, cu un lider suveranist, care sa adopte conservatorismul cultural si identitar, ceea ce nu este exclus, in decantarile pentru alegeri. Polonia si Ungaria sunt catalizatori puternici ai acestui conservatorism suveranist si identitar, antreneaza o miscare europeana care trece dincolo de schisma Est-Vest.

Sa ne uitam si la noua Rusie, cu care trebuie sa reluam dialogul, absolut necesar in urma dialogului Biden-Putin si dorintelor de dialog cu Rusia ale Germaniei si Frantei. Rusia a adoptat o noua strategie de securitate in care a inclus un capitol nou, referitor la “apărarea valorilor etico-spirituale tradiţionale ruse, a culturii şi memoriei istorice”. Noua abordare avertizează asupra riscurilor privind “sabotajul informativ-psihologic” şi “occidentalizarea culturii”, care pot face ca Rusă să-şi piardă “suveranitatea culturală”.

PS/NB: Am remarcat o schimbare fundamentala de discurs la liderul PNL, Ludovic Orban. O revenire luminata la valorile conservatorismului cultural, traditional. Sa se afle oare si Ludovic Orban pe drumul Damascului, unde cel care avea sa devina Sfantul Pavel a avut o divina revelatie clarificatoare, dupa dojana „Saule, Saule, de ce ma prigonesti?” ?!…

In acest caz, PNL-Orban, care prevad ca se va rupe de PNL-Iohannis-Catu, la Congresul de alegere a presedintelui PNL, pe 25 septembrie, in care Sica nu are nicio sansa, jocurile fiind facute de Cotroceni pentru vasalul Catu, va fi cel mai indicat aderent la alianta de partide conservatoare din 16 tari comunitare, sub egida comandamentului “ For a Europe of Soverign Nations”. Un nou PNL va fi in acelasi timp o lovitura politica devastatoare pentru Klaus Iohannis.

Marturisesc ca la nivel personal, fara nicio conotatie politica, am nutrit o simpatie pentru Ludovic Orban. Omul este spontan si bine centrat, gaseste cuvintele cheie si stilul potrivit pentru a-si pune la punct adversarul. Ma mai gandesc ca Ludovic Orban i-ar putea recupera pe liderul PMP Eugen Tomac si partidul acestuia, eventual si printr-o fuziune, pentru a-i readuce in parlament si a consolida un nou PNL.

Ar fi democratic ca, dupa 20 de ani, la presedintie sa se produca alternanta cu un presedinte de stanga. Nu cred insa ca acesta va avea si un premier de stanga. Mai probabil, avand in vedere demonolitizarea stangii si pluralizarea ei partidista, guvernul va fi format de o majoritate multipla – diferita de forma binara cunoscuta, cu un partid mare si unul mic satelit (v. fosta guvernare PSD-ALDE) -, cu partide de stanga si de dreapta, cu un premier de dreapta sau o rotatie de premieri stanga-dreapta la jumatatea ciclului electoral.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: