Scandalul submarinelor: Globalistul Scott Morrison respinge acuzatiile de inselator, dar nu-si salveaza credibilitatea, ci se afunda in minciuna.
Irumperea, miercuri, a vestii ca Australia a anulat contractul cu Franta, incheiat in 2016, privind cumpararea de submarine franceze cu propulsie conventionala, ca urmare a infiintarii unei aliante militare cu Statele Unite si Regatul Unit, a provocat o criza de incredere fara precedent in relatiile dintre aceste trei tari si NATO si Europa.
Deja se vorbeste despre “fostii parteneri”, care au infipt un cutit in spatele aliatilor europeni. Franta si-a rechemat ambasadorii de la Canberra si Washington pentru consultari. Cu Europa si cu NATO nu merge cu astfel de inselaciuni. Oricine apreciaza increderea ca valoare de baza a oricarei relatii, va trebui sa ia aminte la minciunile Inselatorilor. Globalistii nu respecta niciun acord, nicio intelegere. Ei au gena inselaciunii si unilateralismului, o sursa din care isi hranesc existenta. A devenit foarte clar ca scopul contractului de submarine a fost unul de amagire, care a provocat Frantei pierderi incalculabile. Acceptarea Australiei drept cumparator a exclus alti cumparatori, si astfel Franta a pierdut alte oportunitati. Australia este buna de plata, sa achite Frantei costul de oportunitate, ratata prin selectarea unui cumparator necinstit, cu falsa intentie de a cumpara.
Premierul australian Scott Morrison a replicat, duminică, la acuzaţiile Franţei, potrivit carora guvernul de la Canberra a minţit în legătură cu achiziţia de submarine franceze. El s-a disculpat cu afirmatia că şi-a exprimat preocupările legate de acest subiect “cu câteva luni în urmă”, cat si prin incercarea de a-si ascunde minciuna privind “cumpararea” in spatele interesului “strategic”, pe care acesta l-a schimbat precum ciorapii. Un scop strategic este o previzionare fundamentata pe termen lung, de mai multe generatii. Este o alta megaminciuna ca anularea contractului strategic de submarine franceze si aderarea strategica la alianta militara AUKUS s-ar fi facut in orb sau intr-un orizont tactic de “cateva luni”. Nici macar in cativa ani, cati au trecut de la semnarea contractului. Exista suspiciunea rezonabila ca Canberra a mintit Parisul chiar din momentul semnarii contractului. Deciziile strategice se fundamenteaza in timp strategic, comparabil cu bataia lunga a scopurilor strategice. Intrebarea care se pune acum este daca nu cumva si scopul “strategic” invocat de Morrison este la fel de necinstit ca marsavia de a semna un contract cu intentia predeterminata de a nu il opera, pentru a servi un scop de inselare strategica. Franta nu a ezitat cand aliatii anglo-saxoni i-au cerut sa nu livreze Rusiei doua portavioane Mistral. Le-a dat curs pentru ca era o problema de credibilitate a aliantei, si le-a vandut egiptenilor, iesind mult in pierdere. Pentru a se recredibiliza, Australia ar trebui sa cumpere submarinele franceze. De asemenea, in AUKUS ar trebui sa fie primite alte tari europene membre NATO.