O tehnică de propagandă idolatră, folosind efectele de oglindă și de lentilă: Transferuri de lumini de la planete incandescente la o planetă întunecată

07/11/2021

Vladimir Tismaneanu/ Foto: Preluare dupa Contributors.ro
Mihai Șora/ Foto: Preluare dupa Playtech.ro

La tema abordata conjunctural de autor, adaug punctual cateva idei complementare, care sper sa fie acceptate, natural, ca diferentele care intregesc spectrul vizibil:

1. Regret ca sunt nevoit sa o spun, insa trebuie, pentru a nu reinvia ridicolul idolatrismului ceausist, dar textul este ca un necrolog, inadmisibil si iritant pentru cineva care este inca in viata. Numai in asa ceva se face un curriculum al vietii in care se vorbeste exclusiv si la superlativ de bine, cum cere un celebru aforism latin, care a imortalizat o expresie memorabila a lui Chilon din Sparta. Viata reala are lumini si umbre, care sunt inseparabile, ele fac intregul. De ce atata graba iconica, care face greseli si uzurpeaza posteritatea?!

2. Este arbitrara utilizarea unei coincidente de nastere, de zi si de luna, 7 noiembrie, dar in ani diferiti, pentru a forta o comparatie pozitiva intre cei “doi combatanti”. Riscul de disproportie, care uneori poate fi monstruoasa, poate fi foarte mare. Nu este cazul articolului analizat, dar cati idioti nu au aceeasi zi si aceeasi luna de nastere ca ale unui geniu?! Harta natala a celui de-al doilea personaj, Mihai Sora, nu mai cuprindea nimic din harta natala a primului personaj, Albert Camus, intre care exista o diferenta de varsta de trei ani. Nu acestea fac asemanarea sau diferenta dintre oameni, ci faptele, care pot fi de creatie sau de distrugere. Fiecare om lasa in urma o “opera”, la figurat sau la propriu, mai mult sau mai putin. Totusi, daca ar fi sa operam cu criteriul datei de nastere, partial comune in cazul comparatiei, utilizat de dl Vladimir Tismaneanu, mai aproape de 7 noiembrie 1916 este 7 Noiembrie 1917, cand s-a incheiat victorioasa revolutia bolsevica din Rusia, prin cucerirea Palatului de Iarna si abolirea monarhiei tariste. Ea si-a luat numele de Revoluția din Octombrie de la data calendarului iulian de 25 octombrie. Coincidenta sau intamplare, tocmai acea data si acel eveniment au determinat biografia dl Mihai Sora, care a devenit o figura influenta a comunismului si, ulterior, a progresismului (v. inrolarea in GDS si apropierea de fondatorii acestuia, Silviu Brucan si George Soros).

3. Privind colectia “Biblioteca pentru toti” (BPT). Pentru corecta informare, referitor la fondarea si meritele culturale care au decurs din istoria BPT, trebuie spus ca aceasta a fost fondata in 1895 de scriitorul și folcloristul Dumitru Stăncescu. BPT a fost in slujba promovarii si conservarii identitatii culturale romanesti, fapt esential de precizat in conditiile in care azi este atat de atacata de progresisti. In comunism, BPT a fost succesiv publicata de mai multe edituri, inclusiv de Editura “Cartea Rusa”, pentru ca din 1959 sa apare în cadrul Editurii de Stat pentru Literatură și Artă (ESPLA), unde redactor sef a fost dl Mihai Sora. Insa politica editoriala se facea centralizat, de catre cele mai inalte autoritati executive comuniste. Sefii editurilor nu aveau autonomie decidenta, ei erau practic executanti ai deciziilor superioare, luate de liderii comunisti. Este deci dificila, daca nu chiar hazardata, pretinderea unui merit personal in materie de politica editoriala, chiar si in anii comunismului national, de dupa comunismul internationalist (globalist). In sfarsit, o ultima chestiune, tehnica idolatra de propaganda prin care luminile de mare intensitate ale unor “sori”, cum au fost “planetele” Albert Camus si Vaclav Havel, sunt captate si reflectate spre o alta “planeta”, precum Mihai Sora, ca in efectul de oglinda sau lentila, care poate proiecta lumina in orice punct sau spatiu al scenei, chiar intunecat, este de mult “fumata”, deci decazuta si compromitatoare. De fapt, mai plastic vorbind, aceasta transfocare a luminii de la doua planete incandescente si luminoase catre o a treia intunecata, pentru a o face sa para ca are propria lumina, nu mai poate insela pe nimeni. E ca in povestea lui Ion Creanga despre omul care se chinuia sa care cu butoiul lumina soarelui in bordei, ca sa aiba lumina, dar nu reusea. PS/NB: Aceasta analiza este la articolul „Doi combatanti”, Vladimir Tismaneanu, 6 noiembrie 2021, Contributors.ro https://www.contributors.ro/doi-combatanti/

 


%d blogeri au apreciat: