Maleficul (hitlerizatul) Joseph Biden si marele benfic Vladimir Putin
Unica realitate politico-militara cu adevarat primejdioasa si inacceptabila privind Ucraina si Europa de Est, total imputabila Statelor Unite si Aliantei Nord-Atlantice, este expansiunea globalista, care a ajuns sa ameninte frontierele Rusiei si Comunitatii Statelor Independente (CSI).
Acest adevar gol-golut ii expune pe globalisti oprobriului mondial. El evoca, in acelasi timp, extrem de alarmant, reluarea de catre globalisti a planurilor naziste de a face din Ucraina o colonie si o baza de atacare a Rusiei. SUA nu au niciun argument si nicio scuza, nicio poveste “diplomatica” nu poate schimba faptul ca sunt la granitele Rusiei.
Neindoielnic, e absolut inadmisibila orice “cale diplomatica” invocata de SUA care sa-i conserve statu-quo-ul expansiunii spre Est, sa-i prezerve pozitiile militare avansate pana in pragul Rusiei. O “diplomatie” a statu-quo-ului e un nonsens.
Absurditatea “caii diplomatice” de a mentine statu-quo-ul expansiunii globaliste este cu atat mai mare cu cat globalistii si-au incalcat toate promisiunile facute fostei URSS ca nu se vor extinde in Europa de Est si in spatiul postsovietic. Ea este denuntata si de confirmarea naturii expansive a globalismului post razboi rece, prin razboaie in Afganistan, Irak, Siria si expansiuni in teritorii est-europene.
Convorbirea telefonica de joi dintre presedintii american Joe Biden si rus Vladimir Putin, aranjata de Casa Alba pentru a discuta despre “viitoarele contacte diplomatice cu Rusia”, este in mod clar un recurs globalist la tactica tergiversarii, de a lungi negocierile in cat mai multe runde posibil.
Aflati cu spatele la zid, globalistii vor sa castige timp si sa-si inghete pozitiile din teren, cu speranta ca avantajul strategic al Rusiei se va diminua sau pierde in timp, un lucru posibil cand nu se exploateaza fereastra de oportunitate.
Dar avantajul strategic al Rusiei este absolut pentru multa vreme, pe de o parte, iar securitatea Rusiei nu este sub niciun motiv negociabila diplomatic, pe de alta parte.
Singura sansa rezonabila a Statelor Unite, pentru a nu-si compromite replierea in regiunea India-Pacific, fara de care se poate spune adio globalismului, cum s-a spus hitlerismului, este de a se retrage pe pozitiile din 1991.
Altfel, Rusia este in totalitate indreptatita la reactii preventive de securitate, mai ales ca razboiul preventiv a fost o inventie SUA, care, de ce nu?, i se poate intoarce impotriva. Sa ne amintim, doar printr-o reactie rusa de proportii hitleristii au fost scosi din barlog si din istorie.
Inselatorul Joseph Biden ii propune lui Vladimir Putin o „cale diplomatica” pentru a conserva statu-quo-ul expansiunii SUA in Europa de Est
Vremea marilor sisteme filosofice sau teorii politice cu pretentii universaliste a trecut si nu se mai intoarce. Ea a apus pentru totdeauna, o data cu secolul XX. Lumea nu se mai lasa prinsa in capcanele vorbariilor instigatoare si scrierilor ravasitoare social-uman, care au provocat crize majore, cu imense pierderi de vieti si distrugeri materiale.
In categoria ideilor cu urmari nefaste pentru orice natiune sau intreaga omenire intra si revolutiile, o boala a spiritului contaminat de idei nebune, care instiga la palinbarbarie, la intorcerea la instinctualism si, pe cale de consecinta, la primitivism si cruzime, specifice junglei. De cele mai multe ori, revolutiile au fost provocate de vointe straine si uzurpatoare de putere, prin interpusi ai locului, care au amagit democratia, ca virusii care insala imunitatea.
E dificil de spus daca Václav Havel, fiul unor capitalisti bogati, a fost naiv, ignorant sau manipulat cand si-a facut cunoscuta ideea despre “revolutia existentiala”. Desigur, despre aceasta idee a lui Havel se poate nara la nesfarsit sub auspiciile celor mai bune comandamente. Dar dintr-o data devii circumspect cand simti ca “revolutia existentiala” incearca sa-ti pipaie liniile rosii ale sacralitatii propriei existente, care ar putea sa fie luata ideologic in stapanire.
Totalitara e insasi pulsiunea politica de a ti se invada ideologic universul existentei individuale, sub pretextul ca altcineva gandeste pentru tine. Asa a inceput Marx, care a recunoscut intr-o scrisoare ca teoria sa totalitara a fost rodul unui pact satanic. Ulterior, ideologia sa a luat sub stapanire vietile multor milioane de oameni, cu binecunoscutele urmari dezastruoase. Ceea ce critic e relativ usor de constatat in teoria lui Havel despre “revolutia existentiala”, desi la prima vedere pentru unii ar putea ramane acoperit de accentele grave privind “responsabilitatea”, “identitatea” si „autenticitatea”, e faptul ca aceasta emana o puternica tendinta spre totalitarism ideocratic, prin posibilitatea extensiei controlulului politic asupra existentei oamenilor.
Nu exista nicio deosebire de esenta si de perspectiva intre “omul existential” teoretizat de havelism, “omul nou” ideologizat de iudeo-comunism in veacul trecut si “omul modificat genetic” de globalisti in acest secol. Oamenii nu au nevoie de revolutii, care aduc disruptie si destabilizare timp indelungat, rostogoliri sisifice inapoi si pericolul controlului extern, ci de evolutii graduale si cumulative, prin reforme si tehnologie. Dizidentul Vaclav Havel a fost primul presedinte ceh postcomunist, cu un parcurs democratic meritoriu, insa in subconstientul sau politic, modelat decenii la rand de comunism, au ramas ceva reziduuri ale ideii-bestie botezate revolutie, cand de fapt reforma si tehnologia paveaza calea regala a civilizatiei. Daca nu cumva si el a facut un pact.
Harta Eurasia cu caracteristici geografice majore. Harta prin satelit a Eurasiei. Harta fizică a Eurasiei în limba rusă
Concluzia scriitorului azerbaidjan Cinghiz Abdullaev din finalul cartii sale „Bezna sub soare” (ed. ro 2009), potrivit careia „aliatii de ieri pot deveni potentiali adversari, iar adversarii de ieri pot deveni parteneri”, are cateva confirmari notabile in istoria relatiilor internationale.
Lordul Palmerston, prim-ministru al Angliei intre 1859 si 1865, spusese la vrema sa ca “Anglia nu are prieteni sau aliati permanenti, ci doar interese permanente”. O conceptie relativ asemanatoare a avut-o si ultimul presedinte sovietic, Mihail Sergheevici Gorbaciov, care a avut o contributie hotaratoare la incheierea conflictului rece, care parea ireconciliabil, dintre fosta URSS, respectiv succesoarea sa Federatia Rusa, si Statele Unite, si apropierea si cooperarea dintre aceste superputeri timp de circa doua decenii si jumatate. Daca mai luam in calcul si faptul esential ca americanii, britanicii si rusii au fost aliati in ambele razboaie mondiale, nu putem decat sa nutrim speranta revenirii (repetarii) concordiei si conlucrarii dintre estici si vestici. Oare repetitia istoriei nu e tot o forma specifica de istorism, vehement criticat de evreul-austriac-englez Karl Popper, slujbas al expansiunii imperiale a Regatului Unit?!
Dupa parerea mea, criticismul popperian la adresa determinismului istoric are o indreptatire partiala, cand se refera la un sens linear al istoriei. Dar critica „istorismului” nu mai are o sustinere reala in cazurile istoriei spirale sau circulare, perceptibile deja in analize diacronice si sincronice care dezvaluie renasteri spectaculare ale unor natiuni milenare. Niciodata cunoasterea si judecatile nu sunt definitive. Iar acest lucru ar trebui sa-l simta, destul de usturator, occidentalii care, acum, la 30 de ani de la desfiintarea URSS, la 26 decembrie 1991, se intrec in diatribe despre “prabusirea”, “caderea” sau “capotarea” comunismului, cu referire la cel sovietic si la cel european, care ar fi fost “nereformabil” si “condamnat” istoric.
Adevarul istoric despre fosta URSS este ca aceasta a fost demolata de sus in jos, printr-o demisie si o declaratie. La fel s-a intamplat si in fostele tari comuniste din Europa de Est, demolarea s-a decretat de la varf, doar intr-un singur caz s-a facut printr-o executie. Populatiile au fost puse in fata faptului implinit si apoi au fost impinse de la spate, de aici nostalgia fata de vremurile cand erau pe deplin stapane in tarile lor, care erau demne si respectate in lume. Desigur, reunificarea europeana nu ar fi fost posibila cu doua sisteme antagoniste ideologic, comunism-capitalism, dar raman de discutat modul cum s-a facut si faptul ca li s-a pus gratuit in brate capitalistilor tema falsa a asa-zisului “comunism ilegitim si criminal”, in spatele careia demonii banilor si vitelului de aur s-au ascuns, vampirizand si mai mult popoarele, inclusiv in Statele Unite si in tot Occidentul.
Cum se intampla intotdeauna cand de aproape nu vezi in integralitate lucrurile gigantice, aflate in fata ta, deoarece imensitatea lor iti obstaculeaza perspectiva si posibilitatea de a-i vedea contururile si dimensiunile, asiatismul, care-si reclama activ si legitim locul central in secolul al XXI-lea, dovedeste situatia contrara – comunismul nu numai ca poate fi reformat si longevizat, dar este capabil si de performante inegalabile. Aceasta teza-realitate va domina multa vreme istoria si competitia ideologica: noul comunism, conectat la economia de piata si la drepturile fundamentale ale omului, care uneste unipartidismul cu pluralismul social, un fapt magnific exprimat de latini prin dictonul “E pluribus unum” – “Din mulți unul” sau „Unul din mulți” -, demonstreaza faptic, ceas de ceas, zi de zi si in proportie de masa, ca este perfect compatibil cu reformarea si performanta.
O scriere cumplit de dezgustatoare, prin intriga viermanoasa si falsul patetism. Nereprezentativitatea si prefacatoria lui Vladimir Tismaneanu il fac pe acesta total nerecomandabil pentru a deplange suferintele si moartea monseniorului Ghika, provocate de comunistii anticrestini si antiromani.
E ca o bocitoare de profesie, platita sa planga la un mormant strain. Impietatea acestei respingatoare jeluiri mimate, care nu vine dintr-o inima sincera, ci dintr-o inselaciune inrobitoare, nu face decat sa maculeze sfintenia crestina si patriotica acelui care a fost prinț, diplomat, scriitor, om de caritate, preot catolic român (biritual: latin și bizantin).
Torturarea si uciderea in inchisoare, in 1954, a prelatului Vladimir Ghika au fost o parte din “opera” antinationala a comunistilor venetici, neromani si necrestini, apartinand diasporei globaliste care in 1917 a adus comunismul in Rusia.
In Romania, comunismul antinational, instaurat dupa insurectia din anul 1944, a avut ca lider pe evreica Ana Pauker (Hana Rabinsohn), vicepremier și ministru de externe între 1947-1952, careia sustinatorii politico-ideologici de la revista americana TIME i-au facut o propaganda emblematica – usor de inteles prin legaturile care-i uneau, inacceptabila insa pentru un asa personaj criminal -, publicandu-i pe coperta sa fotografia, cu incentive title “For an old battle-ax, a new edge” („Pentru o veche secure, un nou ascuțiș”).
Evreica Ana Pauker a fost exclusa din PCR (PMR), ca agent strain, in 1954, anul in care ciracii paukeristi – pe care ii infiltrase adanc in politica si administratie si care aveau sa supravietuiasca mult timp in pozitii de influenta si decizie, cel putin pana la marele lor jaf din 1959 la Banca Națională – l-au omorat in detentie pe monseniorul Ghika. Marele prelat s-ar rasuci in mormant sa afle cine il “jeleste” fatarnic si i-ar respinge cu indignare tentativa obscena de control mental.
La retragerea soldatilor americani din Afganistan, in care iudeii care colonizeaza Statele Unite ale Americii i-au fortat timp de 20 de ani sa-si verse sangele pentru interesele lor criminale si jefuitoare, au fost avariate aeroportul din Kabul, sistemul radar si toate avioanele şi vehiculele acestuia.
In prezent, spaţiul aerian al Afganistanului este inchis pentru zborurile internaţionale. Sunt operate numai zboruri interne şi internaţionale de evacuare sau livrare de ajutor umanitar. Eroica miscare talibana de eliberare a Afganistanului este angajata, acum, cu asistenta din partea solidaritatii islamice, sa refunctionalizeze aeroportul international din Kabul.
O delegaţie tehnică comună din Qatar şi Turcia, doua tari islamice, a sosit joi la Kabul pentru a opera impreuna cinci aeroporturi afgane, incluzandu-l si pe cel din Kabul, în Afganistanul guvernat legitim de talibani, in urma imenselor lor sacrificii militare si victoriei finale impotriva ocupatiei SUA. De fapt, eliberarea Afganiei a fost o victorie superba si pilduitoare a islamicilor suveranisti impotriva iudaistilor globalisti. Pentru a vindeca cat mai grabnic ranile provocate de terorismul iudaist poporului afgan, solidaritatea islamica trebuie sustinuta cat mai activ posibil de solidaritatea internationala. Afganistanul trebuie urgent reconectat la comunitatea internationala, din care face parte organic.
Oare lumea ar trebui sa se amuze sau sa se ingrijoreze in privinta artificialei “gherile” a cuvintelor, duse de cei care se comporta in afara timpului, ca si cand nu ar fi aflat ca razboiul rece s-a sfarsit in urma cu 32 de ani?! Este si cazul autistului geopolitic Tismaneanu. Probabil ca cel mai bun raspuns l-ar da soldatul japonez Hiroo Onoda, care si-a irosit inutil o mare parte din viata in jungla unei insule filipineze, de unde purta încă un absurd război de gherilă, nestiind ca al doilea razboi mondial se incheiase in urma cu 29 de ani!
Unii lideri ai sectei globaliste, stipendiate din strainatate, nu au vazut fondul democratic si necesar al protestelor organizate de AUR in spatiul din jurul Parlamentului. Pe ei nu-i doare si nu-i afecteaza cu nimic nemultumirile existentiale ale romanilor, ca de altfel ale niciunei natiuni.
Din tema Holocaustului – relativ discutabila, prin propagarea dintr-o singura sursa, absenta inexplicabila de pe agenda procesului Tribunalului de la Nürnberg in pofida faptului ca dupa razboi a devenit leitmotiv propagandistic, ignorarea partinitoare a cauzelor, care are drept “ incentive effect” perpetuarea lor postbelica – globalistii au facut un “etalon” al victimizarii-culpabilizarii cu care, oriunde ar rezida,terorizeaza natiunile, obtinand in mod unilateral si nemeritat uriase avantaje politice si materiale.
La manifestatia civica de marti, un participant a protestat simbolic, desenand o svastica neagra pe drapelul Uniunii Europene (UE). Acest act simbolic si nonviolent, insignifiant comparativ cu disproportia rastalmacirii ulterioare, a fost de ajuns ca unii membri ai comunității evreiești din România să se “bășice”. Ei au reactionat excesiv si penibil, fara nicio legatura cu contextul protestatar si cu simbolul desenat pe drapelul UE, de parca svastica ar fi fost desenata pe drapelul Israelului sau pe Menorah-ul iudaismului.
Emil Nadler, președintele Comunitatii Evreilor din Piatra Neamț a derapat istoric cu digresiuni sectariste : “E o porcărie, evident, toată povestea asta. Din punctul meu de vedere, e o slăbiciune a instituţiilor statului când se întâmplă aşa ceva. Este implicit o recunoaştere a relaţiei cu istoria, pentru că Hitler cam aşa a început să vină la putere.”
In treacat spus, pentru ca este o alta discutie, Hitler n-ar fi ajuns sub nicio forma la putere fara finantele, tehnologia si propaganda globalistilor (in ultimul caz, a se vedea revista TIME, care l-a declarat pe Hitler “omul anului”). A face pe niznaiul nu mai este o chestiune de durata, dedesubturile privind implicarea in acest caz a elitei financiare evreiesti interbelice au inceput sa iasa la suprafata. Privind protestul AUR de la Parlament, deplasata reactie evreiasca, de culpabilizare a protestatarilor si de instigare a statului impotriva democratiei protestelor si liberei exprimari, este expresia pretentiei iudeilor de a fi „etalonul” desuet al victimizarii si culpabilizarii, desi ei insisi l-au desfiintat, prin ororile pe care le-au savarsit impotriva tuturor neamurilor.
Globalistii isi fac propaganda unii altora. Evident, una inselatoare, asa cum le este si stirpea, inchisa intr-o secta si controlata mental de ideologia rasista a iudaismului.
Revista evreo-americană TIME, una din trompetele globalismului, deținută de gigantul media Time Warner, l-a desemnat pe Elon Musk drept “personalitatea anului 2021”.
Ca cel mai bogat om din lume, Elon Musk este cea mai imbuibata „capusa” globalista. El isi trage nerusinata supraimbuibare din profiturile obtinute in toata lumea si din subventiile uriase primite de la Casa Alba, pe care aceasta le alimenteaza cu taxele si impozitele stoarse de la contribuabilii americani. Ca orice inchinator la vitelul de aur, Elon Musk este un sociopat, face un zgomotos caz publicitar din pozitia sa pecuniara, vrea sa fie in atentia generala.
Motivul invocat de TIME pentru titlul lui Musk? “Omul cel mai bogat din lume, deși nu deține o casă și recent și-a vândut o parte din avere, aruncă sateliți pe orbită și exploatează Soarele, conduce o mașina creată de el, care nu folosește benzină și abia are nevoie de șofer”. “Este omul care aspiră să ne salveze planeta”, conchide fals apoteotic revista.
Anuntul facut de TIME a venit la putin timp dupa ce un alt globalist, Jair Bolsonaro, impins de secta mama si filialele sale braziliene in pozitia de presedinte al Braziliei, a fost desemnat “Persoana Anului 2021” de către cititorii respectivei reviste, in urma unui sondaj. Neindoielnic, cititorii si sondajul au fost niste gaselnite globaliste, pentru a-i da o recompensa de imagine si lui Bolsonaro, care le-a dat mana libera evreilor sa dea foc padurilor Amazoniei, considerate “plamanii” Terrei, pentru a le folosi terenurile in scopuri de afaceri. Ciudat sau nu, aceeasi revista globalista TIME l-a numit pe Hitler “Omul Anului”, in 1938!
PS/NB: In aceeasi zi cu anuntul TIME despre Elon Musk, la megafabrica Tesla din Fremont, apartinand acestuia, a avut loc o moarte suspecta, anchetata de politie. Dupa cum arata statisticile alarmante privind violenta civila in Statele Unite ale Americii, omuciderea a devenit o banalitate americana. In aceasta tara, dreptul omului la viata nu are nicio valoare.
Preşedintele Braziliei, Jair Bolsonaro, a fost desemnat „Persoana Anului 2021” de către cititorii revistei TIME, in urma sondarii opiniilor acestora
Publicat de fragmentariumpolitic 
Fragmentarium Politic 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.