Orchestra de zgomote a Casei Albe provoaca o noua furtuna intr-un pahar cu apa, pe care o prezinta ca fiind una globala. Şefa Comunităţii Naţionale de Informaţii a SUA, Avril Haines,a declarat, marţi, la o audiere in Congres, ca preşedintele rus Vladimir Putin nu intenţionează să îşi limiteze dorinţa de „ocupare” numai la regiunea rusa Donbas din estul U-krainei, ci vrea să extindă conflictul, „in lunile urmatoare”, şi în Transnistria, regiunea rusa separatistă din Republica Moldova, ca un „pod terestru” extins in sudul U-krainei.
Tonul alarmist si culpabilizator, dar total gratuit, al acestei noi intrigi geopolitice a SUA privind Rusia, impanat cu deja laitmotivul defetist al unui pretins dezechilibru intre obiectivele si resursele armatei ruse in operatiunea speciala din U-kraina, a venit a doua zi dupa discursul lui Vladimir Putin de Ziua Victoriei, rostit la parada militara din Piata Rosie, din care a rezultat o schimbare subtila de strategie. Vladimir Putin, o personalitate politica foarte patrunzatoare si calculata, nu si-a expus abordarea pentru noua etapa intr-un modul cursiv si explicit, ci i-a presarat elementele de-a lungul discursului si intr-un mod subtil. El a dat astfel de mult de lucru analistilor geopolitici ai regimului de la Washington, care au facut o noapte alba pentru a-i diseca discursul si a-i afla sensurile si interpretarile probabile.
Conexiunea istorica, contextul geopolitic actual si cititul printre randuri conduc la doua idei-cheie din discursul liderului rus. Prima lui idee cardinala, determinanta pentru viitorul apropiat, se refera la pamanturile istorice ale Rusiei. A doua idee de substanta rezida in afirmarea dreptului rusilor de a trai intr-un stat unic. Punandu-le in legatura, rezulta ca Rusia vrea sa-si ia pamanturile istorice inapoi si ca poporul rus sa traiasca intr-un singur stat. Sunt obiective legitime, urmarind reconstituirea patrimoniului teritorial al Rusiei, care are temeiuri istorice si de drept international, intre care se afla neindoielnic si Transnistria, care este pamant rusesc. Transnistria este un teritoriu rusesc de tip „kraina”, adica de margine, cum sunt si teritoriile rusesti din estul si din sudul U-krainei. Transnistria-kraina nu a fost niciodata teritoriu romanesc, deci incorporarea ei in Republica Moldova este ilegala si, pe cale de consecinta, trebuie sa se intoarca la Rusia. Dar la fel de legitima este si reciproca europeana, privind „krainele” europene, anexate ilegal U-krainei, care trebuie sa se intoarca in Europa. Este vorba despre teritoriile si populatiile poloneze, unguresti si romanesti din U-kraina, aflate sub dominatia regimului neonazist de la Kiev. Asadar, agitatia globalistilor privind Transnistria-kraina e total neintemeiata si de rea credinta.
Evreul american Henry Kissinger, fost secretar de stat al SUA (1973-1977), acum in varsta de 98 de ani, a dat de pamant cu multilateralismul si suveranismul. Mai ca nu a aberat ca acestea sunt „antisemite”, ca Jacques Attali, pentru ca sunt diferite de unilateralismul si scopul globalist evreiesti.
Într-un interviu pentru Financial Times, Kissinger a pretins, parand rupt de diplomatie si de lume, că Occidentul – cat a mai ramas sau va ramane din respingatoarea labarteala geopolitica a SUA, sub acoperirea de „Occident” – nu se poate întoarce la relația pe care a avut-o cu Rusia înainte de război. El dezvolta o rusofobie irationala si paroxistica, ca un sindrom de paranoia geopolitica, care trebuie lecuita.
Kissinger nesocoteste sensibilitatile si reactiile legitime de securitate ale Rusiei, care se confrunta la granitele sale cu amenintari grave si palpabile din partea NATO si a SUA. Aceasta amenintare anti-Rusia si anti-Est e cauza cauzelor operatiunii militare speciale a Rusiei in U-kraina, unde, prin lovitura de stat din 2014, globalistii au restaurat nazismul.
Europa trebuie sa aiba propriul ei proces de constiinta si de reflectie, pentru a se disocia net de revigoratorii nazismului. Cine sprijina politic si militar regimul neonazist de la Kiev este un complice al nazistilor, actuali si istorici. Europenii sa nu mai repete complezenta initiala, din interbelic, fata de pretentiile lui Hitler, care au escaladat cu razboiul mondial, sa nu se mai lase antrenati de activatori oculti ai nazismului.
In mod cert si lumea in ansamblul ei va intra cat de curand intr-un proces de clarificare si va iesi din amagirea urzita de globalisti. Este absurd si cu consecinte economice dintre cele mai grave pentru cele mai multe natiuni sa pretinzi ca Rusia sa fie scoasa din unitatea organica a economiei globale. Ar fi o operatie care ar ucide sau invalida intregul. Razboiul rece perpetuu pe care il vrea Kissinger nu se deosebeste cu nimic de revolutia permanenta a lui Trotki, ele sunt comparabile ca surse majore de crime, jafuri si abuzuri internationale. Deja asa ceva se intampla, prin confiscari ilegale ale activelor Rusiei, faptuite talhareste de SUA, la care ii instiga si pe altii. Prejudecatile genealogice ale lui Kissinger sunt vizibile si in comentariile sale globaliste privind alianta sino-rusa, despre care afirma negationist ca „este impotriva intereselor celor doua tari” si ca „nu este o relatie permanenta”. Anacronicul diplomat, dupa moda veche a razboiului rece, a mai spus că Occidentul nu poate accepta folosirea armelor nucleare de catre Rusia, cu care aceasta a amenintat intr-o situatie existentiala, daca va fi atacata. Dar nici macar cu acest prilej Kissinger nu a condamnat bombardamentele atomice ale SUA asupra Japoniei, nejustificate militar, pentru care niciodata nu au cerut scuze poporului japonez.
Publicat de fragmentariumpolitic 
Fragmentarium Politic 