Marea Britanie reia meteahna colonială brain drain, o incapacitate în a-şi forma, singură şi din britanici, elita economică: Cauza este sistemul sau educația?

Sursa info si foto, news.ro: Marea Britanie va acorda vize de muncă absolvenţilor celor mai bune universităţi din lume cu scopul de a-i atrage pe ”cei mai buni şi mai străluciţi” angajaţi

Marea Britanie a anuntat, luni, ca va acorda vize de muncă absolvenţilor celor mai bune universităţi din lume, cu scopul de a-i atrage pe ”cei mai buni şi mai străluciţi” angajaţi.

Daca Marea Britanie reia practica imperiala brain drain, de racolare a celui mai bun capital uman din afara granitelor sale, a celor mai performante inteligente si creiere non-britanice, inseamna ca are o problema în a-şi forma singură şi din britanici elita economică. Oare unde se ascunde cauza acestei probleme, in sistemul politic sau in cel educational?

Anuntul a fost facut de ministrul britanic de Finanţe Rishi Sunak (el insusi un non-britanic nativ), in nota metropolitan-coloniala de alta data – dar si vrabia malai viseaza, nu-i asa? -, prin care a sustinut că această nouă veche strategie va permite Marii Britanii să se dezvolte ca „centru internaţional în inovare, creativitate şi antreprenoriat”. Creativitate cu creiere straine?! Unde sunt resursele de inteligenta britanice, au secat, sunt persecutate, puse la index?!

Din moment ce Marea Britanie si-a relevat oficial slabiciunile de competitivitate in materie de capital uman indigen, amplificate si de Brexit, ramane de vazut daca aceasta metoda retro-coloniala a globalistilor de la Londra va da rezultatele scontate, ca in epoca de glorie imperiala. Exista mari indoieli, din start, ca uzata masinarie britanica brain drain va mai functiona fara rateuri. Natiunile nu se vor mai lasa jefuite de capitalurile proprii de inteligenta umana.

Spre deosebire de absolventii straini ai universitatilor nationale, absolventii nationali de invatamant superior, de masterate si de doctorate vor trebui sa faca un stagiu national de angajare, in patriile lor, pentru a amortiza cheltuielile facute cu ei de conationali, din ale caror taxe si impozite se finanteaza baza educationala nationala. Va fi o datorie patriotica. Clauza patriotica va fi trecuta in lege si in contractele de scolarizare. In cazurile in care ei vor pleca in afara UE, statele non-UE vor trebui sa achite taxe pentru import de inteligenta umana, ca pentru orice marfa rara sau de mare complexitate, care incorporeaza avantaj competitiv. „Sindromul Tesla”, de racolare si umilire de catre globalisti a geniilor natiunilor, nu trebuie sa se mai reproduca niciodata.

Renașterea Rusiei, o șansă pentru regenerarea răsăriteană: Comunitatea Unită Bizantină (CUB)

Caderea Constantinopolului – marti, 29 mai 1453/ basilica.ro

S-au implinit 569 de ani de la caderea Constantinopolului, la 29 mai 1453. Este un prilej de rememorari bizantine si de eventuale prefigurari, congruente cu aceste baze, intr-o lume a crizei de directie si de repere civilizationale.

O mie de ani, cat a durat Evul Mediu, delimitat în timp de căderea Romei, în 476, și de căderea Constantinopolului, în 1453, adica din secolul V până în secolul XV, Bizantul a stralucit prin cultura, stabilitate si prosperitate. Imperiul Bizantin a fost singurul stat stabil din perioada medievală. O posibila sursa a acestei stabilitati singulare s-ar parea ca a fost puternica sa centralizare administrativa, statul bizantin fiind primul stat centralizat și singurul până în secolul XIII. Viitorul poate invata din aceasta caracteristica bizantina? Raspunsul este afirmativ, daca observam ca ea a fost deja implementata in China comunista, cu efecte spectaculare, care o apropie de prima pozitie economica a lumii. 

Cu capitala la Constantinopol – orasul rege sau orasul lui Constantin -, Bizantul sau Imperiul Bizantin, o denumire alternativa la Imperiul Roman de Rasarit, a fost un continuator de exceptie al valorile romane. Desi, acest fapt este neglijat pe nedrept de Occidentul european, care isi atribuie exclusiv siesi acest merit, in conditiile in care a suferit de instabilitate si confuzie, între secolele V și IX.

Bizanțul a fost punctul terminus al Drumului Mătăsii, cu efecte dintre cele mai benefice pentru toate tarile pe care le-a strabatut, dar care s-a inchis si ruinat dupa cucerirea Constantinopolului de catre sultanul Mehmed al II-lea, dupa o ofensiva care a durat aproape doua luni. Imperiul Bizantin a fost cel care a răspândit creștinismul în Europa, dar si in alte regiuni. Misionarii bizantini ortodocși au creștinat diferite popoare slave și altele est-europene, cu  influențe și la milioanele de creștini din Etiopia, Egipt, Georgia și Armenia.

După prăbușirea Imperiului Bizantin, țarii ruși s-au considerat moștenitorii și continuatorii civilizației bizantine, însuși Ivan cel Groaznic preluând titlul împăratului bizantin. O continuitate civilizationala care trebuie refacuta. Rasaritul are dreptul si obligatia de a avea nuclee geostrategice tari, precum Rusia si China, in jurul carora sa-si coaguleze o civilizatie stabila si prospera, cooperanta si multilaterala. Ceea ce vedem, acum, in operatiunea militara speciala a Rusiei in Ucraina, este de fapt o lupta impotriva raului, in care Vladimir Putin este singurul lider direct si ferm angajat, dupa cum remarca recent cu clarviziune un inalt prelat catolic. Aceasta lupta impotriva raului este si in beneficiul umanitatii, asa cum a facut si generatia rusa din al doilea razboi mondial, impotriva nazismului. Regenerarea Rusiei este o sansa istorica si pentru revigorarea Europei de Est, degradate umilitor de Occident. O revigorare in comuniune cu Rusia, ca o Comunitate Unita Bizantina (CUB), cel putin la nivel simbolic, prin impartasirea acelorasi valori. Aceasta referinta relativ simbolica (CUB) se circumscrie rasaritului european. Ea este necesara deoarece exista si discutia despre Eurasia Mare, care in Europa are polii ortodox si catolic, iar in Asia pe cei islamic, budist si hinduist.