Ministrul britanic de externe, Liz Truss, va expune, luni, la Lugano, în Elveţia, ceea ce numeste un „plan” amplu pentru a „ajuta” U-Kraina pe termen scurt și lung, de a participa la „reconstrucţia” ţării, dupa războiul acesteia cu Rusia.
Unilateralismul exhibat de Truss, iesit din multilateralismul comunitar, fapt care explica si de ce isi expune planul la Lugano si nu la Bruxelles, exprima de fapt o resuscitare utopica a ambitiilor coloniale ale Londrei, in estul Europei.
Liz Truss a impachetat grosolan iluziile de expansiune globalista, din planul Londrei de colonizare a teritoriului slavilor u-kraineni, in termenii falsi ai „ajutorului” si „simbolului puterii democraţiei asupra autocraţiei”.
In fapt, anuntul lui Truss are profilul unei cronici, cu chenar negru, a unui esec anuntat: Niciodata, globalistii nu vor pune mana pe vreo bucata din pamanturile slavilor, europeni si rusi! Euroslavismul este fundatia casei comune europene. Ceea ce trebuie sa faca Londra coloniala este sa dea de mancare robilor desculti si infometati din Commonwealth, pe care globalistii isi intemeiaza splendorile si huzurul. Sa-i hraneasca din resurse si munca proprii, nu furate de la slavi.
Contradictia centrala a secolului XXI este contradictia antagonista dintre natiocratie si globalism, iar „autocratia” – obstacolul de netrecut de care se impiedica expansiunea globalista – reprezinta fermitatea implacabila a natiocratilor in fata globalistilor. Esecurile de-a pururi ale tentativelor globaliste de colonizare a pamanturilor euroslave sunt simboluri ale puterii natiocratiei asupra globalismului.