Globalitarismul, scop si mijloace: Frica, victimizarea si culpabilizarea. Caz tipic Revolutia – o istorie traita

Tehnica politica a infricosarii sociale, specifica statelor globalitare, este excelent descrisa de catre domnul Constantin Cranganu. Cu o minutiozitate didactica, as spune. Mi-am permis licenta lingvistica „state globalitare” pentru ca nu mai putem defini realitati noi cu cuvinte vechi. Este nevoie de o actualizare specifica a termenului de totalitarism, asociat cu hitleristii si marxistii, iar acest nou termen este globalitarismul, asociat cu globalistii.

Globalitarismul este un sistem politic care face saltul de la controlul total al unei societati nationale la controlul global, aplicat de catre globalisti comunitatii internationale. In globalitarism, sanctiunile economice si energetice sunt mijloace de reprimare a opozitiei mondiale, aidoma represiunii fizice din totalitarism. Diferentele sunt de scara si de rafinare, dar rezultatul final este acelasi, moartea.

Intre crima economica si crima fizica nu este deosebire de scop, ci de mijloace, asa cum moartea prin infometare este diferita de moartea prin impuscare. Raspunsul la globalitarism este acelasi ca la totalitarism – unitatea si solidaritatea tuturor oamenilor si natiunilor, refuzul tacerii si inactiunii, care te fac complice. Revenind, dupa o paranteza putin mai lunga, dar necesara pentru a intelege mai bine ce este globalitarismul, definibil drept control global, mecanismul infricosarii, construit partial si pe baze puse de anarhistul Noam Chomsky, este atat de bine pus la punct incat poate fi folosit pentru a provoca frica fata de orice.

Se nareaza despre tot felul de apocalipse ante-umane si post-umane, despre catastrofe cosmice din trecut si viitor. Acum, Timothy Alberino face furori cu cartea sa „Birthright: The Coming Posthuman Apocalypse and the Usurpation of Adam’s Dominion on Planet Earth” / „Dreptul din naștere: Apocalipsa post-umană care se apropie și uzurparea dominației lui Adam pe planeta Pământ”. Bineinteles, foarte intens vehiculata este tema apocalipsei schimbarilor climatice. Ba chiar suntem tintiti cu infricosari exopolitice (amenintari din partea unor civilizatii extraterestre, vezi martienii, razboiul lumilor etc) sau cu infricosari geopolitice („apocalipsa” care ar fi reprezentata de Rusia, China etc).

In general, rolul politicii fricii si apelurilor la frica este de a abate atentia spre imaginar de la realitati frauduloase sau de la un viitor fraudulos. In ultimul caz si cel mai bine cunoscut de noi, pentru ca a fost o istorie traita, cea mai sugestiva a fost infricosarea din Romania, de la Revolutie, cu „teroristii” si „securistii”, cu 60.00 de morti, cu fantani otravite etc…etc…etc. Scopul si rezultatul? Voi spune ceva nespus si iesit din conventional, dar 100% adevarat si garantat: Occidentul a furat Revolutia Romaniei – nu imbecilitatea cu care mainstreamul occidental ne-a infasurat la cap ca au furat-o Romanii – pentru a transforma Romania in Colonie! Asa si-a intins globalitarismul tentaculele spre Est, iar razboiul care este acum pe rol cu Ucronazzi reprezinta o tentativa de continuare a expansiunii Vestului spre Est. Gata, ma opresc aici, verific sampania si ma pregatesc de ospatul de sfarsit de an. La multi cu sanatate in 2023 tuturor contributorilor si in special domnului profesor Constantin Cranganu, care sa continue sa ne rasfete cu teme la fel de neconventionale!

Referinte: https://www.contributors.ro/frica-si-apelurile-la-frica-in-comunicarile-privind-schimbarea-climei-studiu-de-caz-copertile-revistei-the-economist-din-perioada-2005-2022/