Consulatul general al SUA din Istanbul: Cuib de spioni si gulenisti?  

09/10/2017

Inrautatirea relatiilor dintre Turcia si SUA, inceputa in urma refuzului Washingtonului de a-l extrada pe predicatorul Fethullah Gulen, acuzat de Ankara ca ar fi creierul puciului esuat de anul trecut, a intrat intr-o noua faza, a razboiului vizelor.

Cercetarile procurorilor turci in doua dosare, privind un caz de spionaj si un caz de legaturi cu miscarea pucista, au condus catre consulatul general al SUA din Istanbul. Ancheta a ajuns la doi angajati turci ai consulatului american. Unul a fost pus miercuri sub acuzare. Celalalt, convocat luni la interogatoriu, s-a refugiat la consulatul american.

Reactiei Washingtonului, de suspendare a majoritatii serviciilor de livrare a vizelor in Turcia, Ankara i-a raspuns simetric, anuland propriile servicii de viza in SUA. Razboiul vizelor intre cele doua tari NATO survine dupa luni de tensiuni in crestere, pe fondul unor dezacorduri profunde.

Criza siriana si manipularea oculta de catre SUA a acesteia in directia unor posibile consecinte geopolitice, care ar putea provoca un nou focar de instabilitate in regiune, sunt motive de grave nemultumiri si reprosuri ale Ankarei fata de Washington. Disensiuni sunt si in mai multe dosare juridice, in special cel al garzilor de corp ale presedintelui turc Recep Tayyip Erdogan si ale unui fost ministru turc.

In privinta celor doua episoade de ancheta de la consulatul american de la Instanbul, se poate estima ca daca oficialii misiunii diplomatice si consulare a SUA in Turcia nu vor coopera cu autoritatile turce, acestia vor rata un bun prilej de a-si proba buna credinta. Mai mult, inchiderea in fata anchetei sau obstructionarea acesteia, ca si cand ar fi ceva de ascuns, ar putea transforma perceptia de “cuib de spioni si gulenisti”, care acum circula la nivel de emotie publica, intr-o suspiciune rezonabila.

Anunțuri

Reciproca „teoremei” lui Elias Wexler: Daca vii in Romania, fa-o in stil romanesc!

09/10/2017

Un salutar si neasteptat sprijin pentru respectarea legilor pamantului a venit din partea lui Elias Wexler, presedintele Camerei de Comert Romano-Americane.

Acest demers, pe care l-as denumi “Teorema lui Wexler”, este cu atat mai important cu cat el vine intr-un context de lobbysm american excesiv, imputabil ambasadorului SUA in Romania, Hans Klemm, care in goanna dupa avantaje unilaterale tangenteaza adesea regulile diplomatice si legile pamantului.

Wexler a vorbit într-un interviu despre prezența marilor companii americane în Romania, dar și despre cum ar trebui sprijinite afacerile românești în SUA. El a lansat un indemn pentru oamenii de afaceri romani care vor să pătrundă pe piața americană.

Este dificil de explicat, dar este mai simplu de spus: dacă vii în America, fă-o în stil american! Totul trebuie să fie conform standardelor americane, să te pliezi pe cerinţe”, a declarat Wexler.

In opinia mea, reciproca “teoremei” lui Elias Wexler, care indeamna la respectarea regulilor locului, este la fel de adevarata: Daca vii in Romania, fa-o in stil romanesc! Cele doua enunturi ar trebui puse in manualul relatiilor romano-americane.


Simetrizarea NATO: Un “Schengen” SUA

08/10/2017

NATO s-a nascut ca o alianta militara comuna a Statelor Unite si a Europei. Totusi, de la infiintare, NATO a functionat teritorial si operational cu un singur motor –  Europa.

Mediul international de securitate s-a schimbat insa fundamental dupa razboiul rece. El a fost modelat de impactul dinamic a cel putin patru valuri de riscuri si amenintari: valul terorismului, valul migrantilor, valul refugiatilor si valul balistic-nuclear.

SUA nu sunt imune la niciunul dintre cele patru valuri. Cicatricile megaatentatului terorist din 9/11 2001 rascolesc inca memoria, imigratia ilegala si azilul nesustenabil sunt provocari curente, iar unele dintre ultimele riscuri racheto-nucleare sunt cu dedicatie.

Din pacate, vorbind exclusiv despre riscurile de securitate la adresa Europei, nu si despre amenintarile care tintesc SUA, lucrarile Adunarii Parlamentare NATO de la Bucuresti nu au facut decat sa lase descoperit flancul vestic american si, partial, in aceasta privinta, sa livreze iluzii si utopii.   

SUA nu sunt invulnerabile si, prin urmare, inainte de a fi indispensabile europenilor ar trebui sa fie indispensabile americanilor. Dar, asa cum NATO are o extensie americana in Europa, o extensie aliata europeana in SUA este la fel de necesara.

In beneficiul egal al spatiilor atlantic si european, potrivit principiului reciprocitatii, deschiderii militare a Europei catre SUA ar trebui sa-i urmeze o deschidere inversa, in termeni similari.

„Infirmăm categoric ideea lansată în spațiul public potrivit căreia, în cadrul Guvernului României, s-a luat în discuție ideea de formare a unui spațiu Schengen militar.”

Paradoxal sau involuntar, slabiciunea unilateralismului unei relatii care a fost gandita sa fie bilaterala, euro-atlantica, a fost semnalata la AP NATO de intrebarea unui responsabil american, adresata, sambata, ministrului Apararii, Mihai Fifor.

Nedumeritoarea intrebare, despre care nu se poate sti daca a izvorat din naivitate sau tendentiozitate, avand in vedere principiile de sistem politic, de drept si de democratie in materie, a fost legata de cum ar putea fi îmbunătățite condițiile de trecere a graniței de către militari, în ideea unei intervenții militare rapide.

Oficialul roman a răspuns că s-au purtat discuții în guvern despre această problemă, dar că nu se poate vorbi despre un Schengen militar fără a vorbi despre Schengen în modul general, a carei reglementare legitima tine de decizia politica. El a reiterat totodata că România îndeplinește toate condițiile pentru a intra în spațiul Schengen.

Traducerea declaratiei a fost insa gresita, ea lăsand să se înțeleagă că ministrul ar fi spus că s-a discutat în Guvern despre un Schengen militar, fără a vorbi despre cadrul politic general al Schengenului. MApN a emis, duminica, un comunicat in care a prezentat traducerea corecta.

Reflectiile pe marginea acestui incident au readus in lumina chestiuni de mult timp transate in democratiile occidentale, dar si asimetrii de teritorializare si de flancuri ale NATO, cu slabiciuni atlantice.

Fara indoiala ca antamarea romano-americana a unui Schengen “militar” nu este posibila in afara Schengenului politic european si a cadrului constitutional roman, a autoritatilor si proceselor politice, administrative si legiuitoare de la nivel comunitar si national.

Pe de alta parte, ar fi rizibila o propunere sau o discutie despre un Schengen “militar” fara un “Schengen” american. Mai ales in contextul in care atat americanii cat si europenii isi iau inapoi granitele nationale, iar in ceea ce ne priveste Washingtonul nici macar nu a catadicsit sa ne ridice vizele. Sincer, incidentul de tatonare de la AP NATO mi-a amintit de scandalul inchisorilor CIA din Europa.

https://www.agerpres.ro/politica/2017/10/07/mapn-nu-s-a-discutat-in-guvern-formarea-unui-schengen-militar-nu-se-poate-realiza-fara-aderarea-la-schengen-19-41-32


Diversificarea surselor de achizitii militare: Aliati NATO si parteneri traditionali ai Statelor Unite cumpara armament modern din Federatia Rusa

07/10/2017

Se vorbeste cu indreptatire de necesitatea diversificarii surselor energetice. Dependenta monosursa poate reprezenta un risc si o vulnerabilitate. Nu neaparat de natura politica. Crize si conjuncturi de multe alte feluri – economice, financiare, climatice etc. – nu ocolesc pe nimeni.

Iata insa ca pragmaticii cooperarii in toate azimuturile aduc in acelasi plan de discutii si problema diversificarii surselor de achizitii de armament. Ea este implicit si una de modernizare. Doi mari aliati si parteneri strategici ai SUA au dus deja in piata aceasta paradigma, transformand-o in contracte de achizitii militare din Rusia.  

Turcia, o țară NATO, a incheiat recent un acord cu Rusia pentru achiziția sistemului antiracheta S-400. Unele îngrijorări formale din Alianța s-au stins sau cel putin nu au mai putut fi sustinute in fata argumentelor Turciei ca va ramane loiala angajamentelor NATO si ca, in plus, cu armamentul modern rusesc achizitionat le va indeplini cu mai multa eficacitate, armele neavand culoare politica sau etnica.

 

La principiul diversificarii surselor de achizitii militare a achiesat si Arabia Saudita, care in mod traditional isi cumpara armamentul din SUA. In timpul vizitei fara precedent a regelui saudit Salman la Moscova, cu durata de patru zile, a fost semnat, joi, un acord preliminar privind achiziţionarea sistemelor de apărare antiaeriană ruseşti S-400, producerea acestora in regat si transferuri de tehnologie.

Acordul mai prevede obţinerea de sisteme antitanc, lansatoare de rachete şi de grenade şi puşti de asalt Kalaşnikov AK-103, plus programe de antrenament pentru forţele saudite. In opinia mea, proeminenta celor doua exemple, Turcia si Arabia Saudita, ar trebui sa fie suficient de convingatoare pentru a da un impuls decisiv si Romaniei in a-si diversifica sursele de achizitii militare.


Tragedia Damascului

06/10/2017

Privind in oglinda, “Tragedia Damascului” este cu siguranta o carte inca nescrisa, care isi va gasi in cele din urma autorul. Va fi ca un raspuns asteptat la marele complot, ale carui radacini le aflam din “Singur in Damasc”, si la dezastrul pe care acesta l-a adus in Siria si in intregul Orient Mijlociu.

Complotul si dezastrul din lumea araba si islamica s-au materializat in cele doua pumnale infipte in spatele regiunii, razboiul civil sirian si crima geopolitica terorista, cu nume de cod Daesh.

De fapt, cine va avea rabdarea, aceasta o a doua minte, cum a numit-o cineva, va constata ca marea drama siriana a inceput cu mult timp inainte de a se ajunge la rana deschisa de azi. Inceputurile degenerarii Siriei sunt legate de infiltrarea si subminarea statalitatii, culturii si religiei siriene, pe corpurile carora cele doua procese ostile au “lucrat” adevarate parti viermanoase.

Provocarea acestor stricaciuni in timp (cu care, am fost socati sa auzim, a fost amenintata si constructia comunitara europeana, ca “se va usca si va pieri”), s-a produs dupa unul si acelasi vechi tipar, in care banii si propaganda, ambele de instigare, au fost precursorii armelor si mai importanti decat armele.

Presedintele Assad a fost la un pas de a impartasi soarta tarului Nicolae al II-lea, iar Siria pe cea a Rusiei bolsevice. Deosebirile tin de detalii, nu de esenta, in care “soviet”-atul ar fi urmat sa fie inlocuit cu “califatul”, in miezul ambelor aflandu-se insa o aceeasi teroare si o aceeasi dictatura de origine straina.

Important de retinut este ca expansiunea acestor forte straine nu se datoreaza atat fortei intrinsece, care, desigur, nu poate fi ignorata, ci mai degraba fortelor principale pe care le obtin de la altii, de care se agata si se folosesc precum de un vector.

Asa s-a intamplat, de pilda, folosirea de vectorul rus, apoi de cel german, impotriva unitatii europene, a Europei, asa se foloseste, acum, vectorul islamic, pentru conflictualizarea si stapanirea Orientului Mijlociu si, intr-un final scontat, potrivit ideologiei conflictului civilizatiilor, ajungerea la dominatia Lumii. De aici, sarcina globala a de-vectorizarii raului si re-vectorizarii sanatoase, in directia binelui.


Noul ambasador al SUA în Rusia: Asteptari privind diplomatia normalizarii. Principii contra mitologii

05/10/2017

Sanatatea unei relatii bilaterale interstatale (si nu numai) depinde in foarte mare masura de reciprocitatea sinceritatii si deschiderii partilor. Relatiile echitabile sunt cele mai durabile, suna o recomandare pragmatica, cunoscuta oamenilor de afaceri.

Jon Huntson, noul ambasador al SUA in Rusia, care si-a prezentat presedintelui Vladimir Putin scrisorile de acreditare, intr-o ceremonie care a avut loc marti la Kremlin, este si el om de afaceri.

Cand un diplomat este dublat de un om de afaceri, exista o sansa in plus de normalizare a relatiilor Washingtonului cu Moscova, marcate de cea mai mare tensionare dupa incheierea razboiului rece.

Deteriorarea relatiilor americano-ruse a survenit in timpul regimului Obama, pe fondul crizelor din Siria si Ucraina. Normalizarea relatiilor bilaterale, multasteptata din partea noii administratii americane, s-a impotmolit in marasmul post-electoral si politic care treneaza la Washington.

“Rezistentii” bipartizani care se opun normalizarii invoca un presupus amestec al rusilor in alegerile prezidentiale americane si o supozitie privind înțelegerea asociaților lui Trump cu Moscova.

Rusia a respins cu fermitate in repetate randuri aceste presupozitii, denuntand de fiecare data subminarea relatiilor bilaterale si internationale de catre mitologiile de politica externa.

„Pledăm pentru o cooperare constructivă, predictibilă şi reciproc avantajoasă. Suntem convinşi că la baza acestei cooperări trebuie să stea principiul egalităţii, respectul faţă de interesele naţionale şi neamestecul în treburile interne”, a declarat Vladimir Putin, referindu-se la relatiile dintre Rusia si SUA, cu prilejul primirii scrisorilor de acreditare ale noului ambasador al Wahingtonului.  


Un responsabil CIA sugereaza rationalitate bilaterala: Liderul Kim Jong-Un este o persoana “rationala”

04/10/2017

Un responsabil al CIA, expert in probleme coreene, a declarat, miercuri, ca liderul nord-coreean Kim Jong-Un este un om politic rațional, fapt de care Washingtonul trebuie să țină cont în relațiile sale cu Phenianul.

“Dincolo de fanfaronade (care trebuie recunoscut ca sunt de ambele parti, n.r.), Kim Jong-Un este o persoană rațională”, a subliniat Yong Suk Lee, asistent al directorului adjunct pentru Coreea de Nord în cadrul CIA.

Luciditatea afirmatiei oficialului CIA contrasteaza critic si neplacut pentru liderul de la Casa Alba, Donald Trump, si mai multi responsabili politici americani, care l-au calificat pe Kim Jong-Un drept “nebun” și irațional.

Urmarind parca paritatea in primejdioasa si stransa cursa a amenintarilor si defaimarilor, dezaprobata de comunitatea internationala, una din comparatiile foarte plastice la adresa celor doi lideri facand trimitre la mintile unor “copii de gradinita”, Kim l-a etichetat la randul sau pe Trump drept un “batran psihopat”.

Potrivit aceluiasi expert, Yong Suk Lee, pe care si originea numelui il arata ca fiind apropiat streotipurilor etnice si culturale coreene, Coreea de Nord este un regim care de obicei are o politică defensivă, având în vedere istoria sa și faptul că este înconjurată de mari puteri. Profilul si complexul de “natiune amenintata”, relevate de analistul CIA, indeamna la luarea in calcul a sensibilitatilor nord-coreene, iar intreaga analiza CIA, la bilateralizarea rationalitatii in relatiile dintre SUA si Coreea de Nord.