Ce ne va anunta “fumul portocaliu” de la alegerea presedintelui PDL?

09/03/2013

Readucerea in discutie, de catre Victor Ponta, pe timpul vizitei de la Budapesta, a devansarii alegerilor prezidentiale si a legarii acesteia de un acord cu presedintele Basescu, suscita mai multe directii de analiza si ipoteze.

Prima, ca pactul de coabitare se poate transforma intr-unul de colaboratiune, avand in vedere ca fosta agenda a guvernului Boc a devenit pe nesimtite una a guvernului Ponta, ca a iesit la iveala ca intre cele doua palate au avut si au loc contacte si intelegeri secrete, ca un anume vant de nemultumire care a inceput sa bata in PSD fata de rasucirea premierului a inceput sa aduca pe aripile sale soapte de tradare si, nu in ultimul rand, locul de unde a fost facuta declaratia.

In al doilea rand, ca Traian Basescu intelege perfect ca pozitia de la Cotroceni nu-i mai serveste cu nimic nici lui si nici partidului sau (cu atat mai putin Romaniei, dar acesta ar fi ultimul argument pe care l-ar lua in calcul). Singurul lucru care i-ar putea opri prabusirea (cu care ar intra in manualele de istorie, de care va incerca sa fuga ca dracul de tamaie!) si l-ar putea scoate din punctual mort ar putea fi o demisie puternic ideologizata, in genul motivatiei fostului presedinte Emil Constantinescu (“Am fost invins de sistem!”), care sa-i permita revenirea in forta in fruntea armatei PDL, cu ajutorul careia sa forteze preluarea initiativei in batalia prezidentialelor.

Nu exclud ca demisia papei sa-i fi deschis ochii si ca ideea unei revolutii basescianiste fara Basescu sa-i fi aprins imaginatia politica (au fost atatea exemple, si revolutia marxista s-a produs fara Marx) dar nu trebuie ignorat nici cutremurul pe care un asemenea act unilateral, bine imbibat politic si ideologic, il va avea asupra adversarilor sai, in special asupra lui Crin Antonescu, caruia ii va lua destul de mult din „aerul” prezidentiabil, dar si asupra PSD, care nu are desemnat un candidat propriu pentru prezidentiale.

In al treilea rand, situatia de pe scena electorala a alegerilor interne din PDL, in care cei trei candidati inseamna tot atatea factiuni, are nevoie de un simbol de unificare din afara cercului confruntarii, iar cei mai multi dintre pedelisti ar consimti, neavand alternativa si in amintirea vremurilor bune, sa se inroleze din nou sub drapelul lui Traian Basescu. Teoretic, cel mai bine plasata ar fi Elena Udrea, o recomanda mesajul mai aplicat, experienta dobandita la organizatia de partid din Capitala si sustinerile din partea sefului statului si ex-premierului Emil Boc, dar fraiele birocratiei de partid din teritoriu le detine presedintele PDL, Vasile Blaga, iar Monica Macovei are destule antene pe palierul „specialilor”.

Factionismul, dezertarile de rang inalt (prim-vicepresedintele Mihai Stanisoara), temerile de fraudare a alegerilor si deteriorarea grava a moralului politic anunta niste alegeri interne foarte agitate, cu pericol foarte mare de incendiu in partid. Prognoza mea este ca sunt toate sansele ca la Congresul PDL din 23 martie in locul fumului portocaliu care sa anunte alegerea noului presedinte sa vedem flacari, iar cel care va fi capabil sa le stinga va fi Traian Basescu.