Marele interconector strategic

15/10/2010

Analiza discursului international releva ca acesta tinteste transformari sistemice, in directia realizarii unui nou echilibru de putere mondial. Cand ideile incep sa circule, inseamna ca si lumea va incepe, mai devreme sau mai tarziu, sa se miste, urmandu-le. NATO dezbate un nou concept strategic, cu accent pe restrangerea sau chiar abandonarea disuasiunii nucleare, in favoarea scuturilor antiracheta (idee marca Obama). Rusia se pregateste sa se retraga onorabil din Transnistria, rusii fiind deschisi la propunerile UE si SUA de solutionare a acestui conflict inghetat. Iliescu si Schroeder, reuniti la masa dezbaterilor Institutului „Ovidiu Sincai” (Europe, what next ?), sustin idei complementare, ca Rusia sa nu devina membra a UE, dar sa faca parte dintr-o forma de asociere cu aceasta. European Council on Foreign Relations (ECFR) pledeaza pentru trecerea de la „concertul de putere” (al sferelor de influenta post razboaiele napoleoniene, Congresul de la Viena, 1815) la un „concert de proiecte”, in care securitatea europeana sa aibe drept actori principali UE, Rusia si Turcia. Merkel si Sarkozy urmeaza sa se intalneasca, la Deauville, cu Medvedev, pentru a raspunde, dupa doi ani, chemarii acestuia, din 2008, la o dezbatere privind o noua arhitectura de securitate a Europei. Si lista evenimentelor, care descriu noul trend structural, mondial si european, ar putea continua…

In toate aceste cautari de securitate si stabilitate exista insa un paradox. Dupa incheierea Razboiului Rece si reunificarea europeana, in urma careia dihotomia ideologica Est-Vest de pe continent a fost inlaturata, toata Europa Centrala si de Est privind spre Vest, inapoia acesteia s-a ridicat un alt zid, desi invizibil, vechea dihotomie, transformata intr-una politica, mutandu-se mai la Est. Consecinta a fost ca Europa a continuat sa fie schioapa, sa se sprijine doar pe un pilon, pe cel atlantic. Desi in mod natural, fizico-geografic, face parte din Eurasia, cea mai mare insula a lumii, Europa a ramas despartita de aceasta printr-o falie geopolitica. Prin pozitia sa mediana, intre spatiul atlantic si cel asiatic, Europa ar trebui, in virtutea globalizarii, sa joace rolul unui interconector strategic, lucru care din pacate nu se intampla. Marile piete si resurse din Orient, catre care Europa sta cu spatele, nu mai pot fi ignorate, cu atat mai mult cu cat acestea ar putea smulge Occidentul din criza in care se zbate. China si India, de exemplu, sunt gigantice si intr-o ascensiune nestavilita. Dar si Rusia si Turcia, prin dublul lor caracter, de tari euroasiatice, pot juca un rol major in stabilizarea si securizarea Europei, asa dupa cum demonstreaza tot mai multe studii de securitate. Chiar daca Rusia si Turcia au alternativa optiunii asiatice, Europa ar trebui sa valorifice in interesul securitatii europene orientarile pro-europene ale actualelor guverne din aceste tari. Concomitent cu consolidarea pilonului euro-atlantic, Europa ar trebui sa-si puna in valoare rolul de interconector geopolitic si geoeconomic si sa-si construiasca cel de-al doilea pilon de sustinere, cel euro-asiatic.


O interogatie schröderiana: „Europa, incotro ?”

13/10/2010

Liderul social-democrat Adrian Nastase anunta pe blogul sau (http://nastase.wordpress.com/2010/10/13/premiu-pentru-bloggeri) ca Fundatia Institutul „Ovidiu Sincai”, al carei presedinte este, va fi gazda unui eveniment de exceptie – conferinta „Europa, incotro ? Solutiile economice ale stangii„, care va fi sustinuta de catre proeminentul om politic si de stat german Gerhard Schröder, fost cancelar al Germaniei (1998-2005), vineri, 15 octombrie, la Bucuresti, Hotel Marriot, sala Grand Ballroom, incepand cu orele 09.45.

Gerhard Schröder s-a nascut la 7 aprilie 1944 si a fost crescut intr-o familie de muncitori. Tatal sau, Fritz Schröder, a murit in cel de-al doilea razboi mondial (pe 4 octombrie 1944), in luptele germano-ruse din Romania, fiind inmormantat la Ceanu Mare, judetul Cluj. Pe 12 august 2004, Gerhard Schröder, pe atunci cancelar federal, s-a recules la mormântul tatălui său, aflat în curtea bisericii ortodoxe din Ceanu Mare. Membru SPD din 1963, Schröder a desfasurat o activitate politica bogata, in fruntea Tinerilor Socialisti, ca parlamentar social-democrat si ca presedinte al SPD (1999-2004).

Evenimentul care-l va avea in centrul sau pe Gerhard Schröder vine la putina vreme dupa ce social-democratii romani, reuniti in Clubul de la Bucuresti, patronat de Ion Iliescu, au reflectat pe marginea unei intrebari cu o acuitate asemanatoare: „Romania, incotro ?” Cu deschiderea-i sarmanta binecunoscuta de-acum, Adrian Nastase acorda un „premiu” blogger-ilor, invitandu-i sa participe la prestigiosul eveniment.


%d blogeri au apreciat: