Utopie, decredibilizare, proasta reputatie: Intermarium, un Zid al Berlinului?

17/02/2016

Mare putere sau nu, iubesc Germania, si ca mine sunt foarte multi europeni si americani, pentru extraordinara ei inteligenta organizationala si tehnologica, din care mult mai marii lumii de astazi s-au infruptat copios, fara insa a o si recunoaste.

Vestul a deposedat prin forta militara Germania de tehnologia spatiala si nucleara. Nu insist asupra detaliilor, discutabile, care au declansat razboiul, ci asupra consecintelor extrem de palpabile cu care s-a incheiat, singurele care au si contat in lumea postbelica si care, de fapt, au facut si posibil Bretton Woods-ul.

Estul si-a insusit unele roade ale inteligentei tehnologice germane prin furtul acestora de la vestici. A se vedea istoria bombei atomice a URSS. Deci, si Vestul si Estul ii sunt datoare tehnologic Germaniei.

Competitiei bipolariste, atat cea veche cat si cea noua, nu de o Germanie belicoasa ii este teama, ci de cine isi va impune monopolul geopolitic asupra inteligentei tehnologice germane.

Cred insa ca in noua lume multipolara va fi mult mai greu ca cineva sa-si mai impuna (sau sa-si mentina) sfera de influenta asupra Germaniei. Mult mai probabila, mai avantajoasa si mai lipsita de riscuri mi se pare o interferenta libera a Vestului si Estului in Germania.

In lumea globala, interferentele geopolitice egale sunt greu sau imposibil de realizat, nu insa si interferentele libere, de care nimeni nu ar trebui sa se sperie. Vestul in niciun caz. In istoria politica, sferele de influenta au dobandit semnificatia de lagare. De aceea, viitorul ar trebui sa fie al interferentelor libere.

Planul de a face din Intermarium un nou zid al Berlinului este o utopie. La fel de esuabila mi se pare si tentativa de ocupare a locului fostei URSS in Europa de Est. O reocupare este putin probabila, o proasta reputatie de care ai scapat nu doresti sa se reintoarca.

http://www.contributors.ro/global-europa/de-ce-este-germania-o-mare-putere-o-perspectiva-geopolitica/

Anunțuri

Autoextractia geopolitica sau solutia anticomunista: Moldoveni, treceti Prutul! O istorie inversa

26/02/2015

Auspicii geopolitice: Putin si Voronin au inceput sa joace cuvinte incrucisate. Primul ridica embargoul de pe merele moldovenilor, al doilea vrea mai multe institutii sub control comunist.

Fiecare stat are dreptul sa-si aleaga alternativa geopolitica. Republica Moldova a trecut de etapa de optiune, se afla in cea de implementare. Dupa parafarea, in 2013, la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius si semnarea, in 2014, a acordului de asociere Republica Moldova-Uniunea Europeana, nimic nu mai parea sa fie in stare sa puna in pericol acest curs, proeuropean.

Totusi, evenimente ulterioare si din prezent arata ca lucrurile nu stau deloc asa. Perspectiva moldoveana proeuropeana, pe care o credeam batuta in cuie, ar putea fi deformata, prin conjugarea unor noi factori, externi si interni. Criza din Ucraina, foarte aproape de o faza de rupere statala, pe care nimeni nu ar fi banuit-o, poate propaga unda seismica si spre Republica Moldova. Rasturnarile politice de la Chisinau, pe care le-au adus alegerile parlamentare, prin inlaturarea premierului proeuropean Iurie Leanca, formarea unei coalitii minoritare si a unui guvern minoritar, cu sustinerea comunistilor, zgandaresc corzile reversibilitatii, posibil ale restauratiei voroninismului.

Toate evaluarile partenerilor strategici si aliatilor militari converg catre aceasi directie, Republica Moldova este bantuita de spectrul destabilizarii. Pe aceasta tema, vizitele presedintelui Iohannis la Chisinau si, imediat, la Berlin exprima o mare ingrijorare si o cautare de solutie, care sa faca fara intoarcere drumul proeuropean, prooccidental al Republicii Moldova. Care ar fi aceasta solutie?

Sunt, in acest sens, cateva restrictii, de care va trebui sa se tina seama, in modul cel mai serios cu putinta. Prima, ca solutia sa fie de drept international, iar Republica Moldova are calitatea statala, necesara si suficienta, pentru a fi un asemenea subiect.

A doua, ca solutia sa nu creeze un precedent, invocabil si de nedorit pentru stabilitatea europeana, dramatic incercata, in secolul 20, de catre framantarile nationaliste extremiste. Cred ca presedintele Klaus Iohannis („Al Cincilea”, cum a inceput sa fie evocat in ethosul romanesc) s-a aflat foarte aproape de o identificare de neprecedenta, cand, primit, azi, de catre presedintele Germaniei, a declarat: „Experienţa lui Joachim Gauck, nepreţuită pentru proiectul meu privind Muzeul Comunismului.” Intr-adevar, acesta este simbolul cheie, pe care se va putea intemeia o solutie de neprecedenta, ruperea Republicii Moldova de trecutul comunist, ca reintregire a unei memorii anticomuniste comune.

In al treilea rand sau poate in primul, nu ierarhia ci corpusul conteaza, cerinta de neatentare, in niciun fel, la securitatea europeana. Este limpede ca armele sau incursiunile, tentatii primejdioase si degenerative, din care se hranesc totalitarismele, dupa cum foarte bine am cunoscut in doua randuri, sunt antisolutii.

Cand inainte nu se poate, pentru ca ar insemna razboi, si inca unul nuclear, dupa cum au dat semnale cei care se simt incercuiti si amenintati, in cazul Republicii Moldova ar exista si solutia inapoi, in spatiul de nastere, de acasa. In acest caz, solutia ar insemna: Moldoveni, treceti Prutul! Ar fi o solutie de pace, de prestigiu si de castig, care ar intra in istorie ca un eveniment ciudat si rar, poate unic, dar adevarat, Victoria Occidentului prin trecerea Prutului spre Occident!


Cand fraul (finantelor) este scapat, caruta (UE) se duce de rapa (Updated)

03/06/2012

De ce n-am avea nevoie de euro? Cui i-ar folosi disparitia acestei monede? Ne vom reintoarce la dictatura unei singure monede internationale de schimb, in care pana si tiparnitele au obosit sa o tipareasca, fara nicio acoperire? Ne vom incredinta economiile nationale unei singure banci, si aia private, de tipul Fed, ultraspecializate in inundarea canalelor financiare cu propriile bilete de banca si in extragerea profitului din supraindatorarea natiunilor? Va fi aurul “banul bun”? Cat de reprezentativa pentru restul actorilor nationali este “presiunea construita” pe BCE, de catre economistii anglo-saxoni, care vor sa o transforme intr-un “colac de salvare” si, mai ales, pentru cine? Nu stiu mare lucru despre Thilo Sarrazin (dupa nume nu pare a fi neamt), despre al carui bestseller “Europa nu are nevoie de euro” se spune ca ar atinge un nerv german si, implicit, european, stiu ceva despre un alt bestseller sarrazinian, “Germania se dezintegreaza”, sub impactul migratiei straine, zice-se, in urma caruia si-a atras multe antipatii (evrei, imigranti), dar acest lucru s-ar putea sa nu insemne nimic, intr-un scenariu de manipulare, in care un succes de public national ar putea fi foarte bine folosit intr-o rasturnare imagologica, contrara exact acelorasi sensibilitati si interese, mangaiate anterior pe crestet… Iar atunci cand Financial Times scrie cat de important este ca liderii zonei euro sa nu dezamageasca asteptarile investitorilor, care par a fi niste Dumnezei pe pamant, iar The Economist afirma ca rigoarea germana va prabusi proiectele europene (niciodata n-am mai auzit o asemenea aberatie despre rigoare si meticulozitate!), la al caror cor se adauga, in aceeasi nota, si speculatorul international George Soros, mai ca banuiala de mai sus se transforma in certitudine. De fapt, al carui nerv il atinge euro ? Dumneavoastra cum comentati ?

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-12425664-europa-nu-are-nevoie-euro-thilo-sarrazin-bestseller-care-atinge-nerv.htm

Update (Un raspuns catre un prieten). Doru Coarna, o solutie manu militari, de impunere a unei monede unice la nivel mondial ar fi, de departe, una din cele mai negre decizii din istoria economiei mondiale, care ar arunca in aer toate fundamentele teoretice ale liberalismului, religia economica la care lumea libera se inchina, incepand de la 1776, an al aparitiei “Avutiei Natiunilor” a lui Adam Smith si, printr-o coincidenta fericita, al nasterii Statelor Unite. In economia mondiala nu pot sa actioneze decat doua clase de argumente, una economica, care tine de competitia libera a economiilor natiunilor, inclusiv a monedelor lor nationale, care trebuie implicate in mod direct in schimburile comerciale bilaterale, fara intermedierea altor monede (de la 1 iunie China si Japonia au decis ca schimburile comerciale reciproce sa le faca in monedele nationale, respectiv in yuani si yeni), iar a doua clasa de argumente ar fi cele juridice, care tin de ordinea economica, in care speculatorii nu ar mai trebui sa-si gaseasca locul, pentru ca avutiile natiunilor chiar nu se supun regulilor jocurilor de noroc. Cat despre soarta euro, viitorul ei pare a tine mai degraba de decizia politica decat de evolutiile economice, si nu ar fi exclus ca renuntarea la ea sa fie transformata intr-o “moneda” de schimb politica, prin care ceea ce se va castiga sa fie mult mai mult decat ceea ce se va pierde (deocamdata, se flutura ideea unificarii politice, greu de obtinut, ce-i drept, dar pot fi si alte mize, geopolitice, geoeconomice si, da, aici ar putea fi si unele geomilitare).