Alba-Neagra: USL sau USD?

16/02/2014

USL nu mai are nimic din spiritul de alianta de altadata, este bantuita de razboi rece, de repozitionari adverse si ultimatumuri reciproce, fara precedent. In timp ce PNL a ales sa ramana singur, distrugand Alianta de Centru-Dreapta (ACD), care il lega de PC, PSD si-a transformat Alianta de Centru-Stanga (ACS), pe care o forma cu UNPR, intr-o formula mai larga, Uniunea Sociala Democrata (USD), care integreaza si PC.

Ce asteapta cele doua tabere din USL, care, ca doua armate, stau fata in fata, asteptand sa rupa protocolul aliantei? Probabil, doar un motiv convenabil, pentru ca, nu-i asa, ca si in cazul desfacerii unei aliante matrimoniale, sunt importante consecintele, ce vor zice ceilalti, in functie de care se va face si partajul, de imagine si electoral, pe caz. Ce ar mai putea sa o tina unita, cand USD si PNL sunt de pe acum adversare la europarlamentare, iar la prezidentiale este limpede ca se va intampla acelasi lucru, dupa cum a recunoscut Crin Antonescu?

Un prim raspuns, probabil grabit, ar fi „Nimic!”, dar unele detalii pot conduce catre alte directii. Probabilitatea ca Antonescu sa aiba solutii compensatorii la confruntarea riscurilor scaderii in raportul de forte si izolarii nu ar trebui ignorata. Ca opozitia il curteaza de mult, pentru asa-zisa reunificare a dreptei, este un fapt recunoscut public, ca Basescu este suspectat de un pact secret cu liderul liberal, pentru ruperea USL, nu este un lucru nou.

„Rebrenduirea” de la Cluj a FMP si innalbirea de zilele trecute a lui Basescu, de catre verdictul CNSAS pentru necolaborare cu Securitatea, pot fi interpretate si ca manevre prefinale, de dinaintea aruncarii zarurilor, care ar obliga pe toti la atitudini si comportamente transante. Aceasta ipoteza ar putea explica sirul precipitat si ciudat de presiuni pe care Antonescu il pune pe USL si USD, inclusiv prin ultimatumul care expira luni, de renuntare de catre premierul Ponta la actiunea de echilibrare a Guvernului, prin infiintarea unui post de vicepremier, corespunzator celei de-a patra forte politice din alianta de guvernare, PC.

Unii politicieni sau analisti ar putea fi tentati sa-i reproseze lui Antonescu ca a transformat in ochii publicului temerea de nesustinere la prezidentiale de catre PSD intr-o certitudine, ceea ce nu se face, slabiciunile politice nu se etaleaza. Nu ar fi insa cazul daca ar face parte dintr-o strategie, de obtinere a rocadei in USL, cum a anuntat de alfel si Basescu, cu Ponta la prezidentiale si cu Antonescu premier.

Strategia rocadei ar putea duce USL pana in 2016, un orizont de continuitate evocat si dorit de premierul Victor Ponta, insa Crin Antonescu nu este in postura de a pretinde un castig sigur pe o pierdere la fel de sigura. Consecinta perversa a acestei manevre ar fi ca ajungerea in fruntea Guvernului a sefului dreptei liberale ar oferi intregii drepte o pozitie de brand si de influenta total nemeritata, prin ocolirea si in dispretul electoratului, in primul rand, dar ar afecta la fel de grav si de nejustificat pozitiile electorale, parlamentare si guvernamentale legitime ale stangii. In prezent, USD detine majoritatea absoluta in plenul reunit si in Camera Deputatilor.

Alte doua elemente, pe care le-as numi de prestigiu, tradeaza o preocupare neobisnuita, ca timp si modalitati, de redobandire a puterii de catre cei care au pierdut-o, in urma cu doar un an si cateva luni, la un scor electoral zdrobitor, pentru o guvernare dezastruoasa. Primul s-ar numi Iohannis, celalalt, Schengen.

Nu este nicio indoiala ca scoaterea la incalzire de catre Crin Antonescu a prim-vicepresedintelui PNL si primar al Sibiului, Klaus Iohannis, pentru postul de vicepremier si ministru de Interne este un motiv abil si de prestigiu, care daca ar fi respins ar da apa la moara propagandei anti-PSD. In aceeasi cheie de prestigiu, abilitate si propaganda ar trebui decriptata si declaratia lui Basescu, la intalnirea de la Bruxelles cu Barroso, cand afirma: „Ar fi un bun lucru daca as putea face echipa cu un ministru de Interne care s-ar numi Iohannis.”

Motivatia crizei „guvernamentale”, cum califica si Basescu si Johannis blocarea restructurarii Guvernului, este puerila, neacceptarea de catre PNL a unui vicepremier de la PC, pe fondul unei vechi rivalitati dintre Basescu si Voiculescu. Pretextul este insa important pentru decopertarea relatiei de influenta pe care Cotroceniul o are asupra lui Crin Antonescu si, prin acesta, asupra USL.

Probabil ca aceleasi mesaje de consum extern, privind stadiul si strategia de „deblocare”, livrate vineri in capitala europeana, s-au numarat si printre cele ale convorbirii transatlantice de joi. Important ar fi insa de stiut ce se afla in spatele mesajelor oficiale, pentru ca este clar ca se lucreaza de zor la acreditarea ideilor de „criza” si „uzura.” De pilda, pe ce a mizat Elena Udrea cand a cerut ca PMP sa vina la guvernare la sfarsitul lui 2014 si ce l-a apucat pe Basescu sa scoata pe gura acea broasca raioasa la adresa statului de drept, in emisiunea lui Turcescu, de la B1 TV?

Daca, asa cum se aude pe surse, PNL va iesi de la guvernare, Antonescu si Iohannis vor purta intreaga raspundere, indiferent in seama cui va fi pusa decizia sau cum va fi manevrata. Va fi o confirmare ca a fost o criza pusa la cale din afara USL, ca cei doi lideri liberali si-au subordonat deciziile de partid unei vointe politice ostile aliantei, ei insisi devenind parte a acestei ostilitati, ceea ce va face rau in primul rand PNL (drama PDL este inca vie).

Un lucru mi se pare cert, o criza a USL nu va fi o criza politica in sens traditional, nu va fi o criza nationala. USD are sustinerile parlamentare si resursele politice si de negociere pentru a controla rapid orice criza guvernamentala. Singurul lucru care conteaza si care iese din planurile crizatorilor de serviciu este economia, care in 2013 a inregistrat o performanta de crestere extraordinara, de 3,5%, peste estimarile initiale, de 1,6%, si care, pe proiectiile Guvernului Ponta, va avea o crestere de 3% in 2014-2015. In plus, noi clarificari politice ar putea face sa avem un an electoral mai scurt.


%d blogeri au apreciat: