Mica guvernare, mari provocari

04/05/2012

Am mai spus-o, pentru a pondera asteptarile, Guvernul Ponta va fi unul tactic in ceea ce priveste deciziile si orizontul de timp. L-as numi chiar, comparativ cu Guvernul USL de dupa alegeri, drept „Mica Guvernare”. Insusi premierul desemnat a recunoscut ca nu va putea face „minuni”. Cu toate acestea si contrar a ceea ce vor spune unii critici de „bine”, mie mi se pare supradimensionat Programul de Guvernare in raport cu deficitul de resurse, intre care cel de timp se afla la loc de frunte. Ce sa faci mai intai in cele mai putin de sase luni de zile, marcate de 2 mari batalii electorale (poate si a treia!), concomitent cu gestionarea curenta, auditarea fostei guvernari, identificarea disponibilului si a surselor care urmeaza a fi atrase, pregatirea viitorului buget si cate si mai cate, nemaipunand la socoteala vacanta parlamentara, care nu peste mult timp va bate la usa ?!… Ca urmare, a opera cu prioritizari (la prioritizari!) este inevitabil. Cred ca a pune in opera obiectivele motiunii de cenzura, careia Guvernul Ponta isi va datora, alaturi de votul de investitura, evident, fotoliile din Palatul Victoria, ar trebui sa fie urgenta numarul zero. Al doilea tip de urgenta ar trebui sa fie de extractie sociala, avand in vedere protestele si revendicarile populatiei din ianuarie-februarie, care s-au circumscris unei adevarate „ierni sociale”. Nu ar trebui uitat sau minimalizat pericolul, caruia i-ar putea cadea prada cei mai putin instruiti, care vine din „apelul” cinic-nerusinat al lui Basescu la desemnarea premierului USL: „Dati-le voi ce le-am furat noi!”, ce seamana izbitor cu momeala ceausista: „Va mai dau 100 de lei!”… Nu ma indoiesc ca scenariile populiste ale PDL, din 2008 si 2009, vor face furori pe scena electorala 2012, dar si ca urmarile binecunoscute din 2010 ar face parte, in caz de reusita, din planul pe 2013… Privind sprijinul UNPR pentru investirea Guvernului Ponta, nu as fi atat de natang sa-l resping, mai ales din motive „puritaniste”, stiind ca politica nu este totusi o scoala de maici si ca nu este suficient sa ai dreptate, mai trebui sa si lupti pentru ea si sa nu respingi ajutorul care te-ar putea ajuta sa castigi… Pana la investirea Guvernului Ponta, luni, 7 mai, va fi interesant si instructiv pentru noi sa urmarim alegerile prezidentiale din Franta, de duminica, 6 mai. Francois Hollande, candidatul socialist la presedintia Frantei, despre care multi au spus ca ar fi ramas in umbra lui DSK, daca acesta din urma nu si-ar fi pierdut mintile printre fuste, chiar a reusit sa atraga atentia conationalilor si Europei, prin punerea la zid a filosofiei neoliberalist-sarkozyste: „presedintele a orice, seful a toate si, la sfarsit, responsabil pentru nimic”. Se pare ca si Basescu se ascunde tot dupa niste fuste…