PSD, gata sa plateasca pretul stabilitatii: O concesie majora si pagubitoare

28/12/2016

Imagini pentru sigla PSD

Liderii coalitiei PSD-ALDE sunt ingrijorati de perspectiva unei crize politice, ca urmare a refuzului nemotivat al presedintelui Klaus Iohannis de a desemna premierul pe care aceasta l-a propus, constitutional, in urma rezultatelor alegerilor parlamentare.

In acest context, Liviu Dragnea a prefigurat, miercuri, la Parlament, ca la sedinta conducerii PSD, care va avea loc in cursul serii, se va lua in calcul posibilitatea ca sa faca o a doua propunere de premier, raspunzand astfel cererii presedintelui Klaus Iohannis.

„Vom avea o discutie foarte buna, deschisa si cinstita in CNEx si vom face o propunere foarte buna pentru romani”, a  descris sumar Liviu Dragnea scopul reuniunii social-democratilor.

O a doua propunere de premier va insemna o concesie majora din partea PSD, in conditiile in care Liviu Dragnea a anuntat initial ca nu va mai face o alta propunere, cat si pentru faptul ca a acceptat ca prima propunere sa-i fie refuzata fara o motivatie oficiala.

Isi va calca astfel Liviu Dragnea pe orgoliu? Fara discutie, avand in vedere nevoia urgenta de un premier si de un guvern, care sa inceapa cat mai grabnic derularea programului economic al PSD, menit unui trai mai bun al romanilor. Cand e vorba de interesele populatiei si ale tarii, orgoliile personale nu-si au nici rostul, nici locul.

Nu exclud insa un calcul politic, nu stiu daca sa-l numesc inteligent sau diabolic, in mod cert pragmatic al lui Dragnea, pe deasupra unui orgoliu posibil inalterabil, de a da un semnal public de concesie facuta lui Iohannis, intr-o atmosfera politica in care deja se vehiculeaza cu insistenta ideea unui razboi al orgoliilor intre cei doi oponenti politici.

O a doua propunere de premier va fi insa si pagubitoare pentru PSD. Sa nu uitam sau sa minimalizam ca seful statului a respins pentru aceasta functie unul dintre cei mai buni politicieni tehnocrati ai partidului.

Daca va fi si o a doua propunere de premier PSD, o va respinge Iohannis si pe aceasta? Pana acum s-a conturat destul de vizibil ca Iohannis respinge de fapt programul economic al PSD. Pentru un guvern politic, persoana premierului oricum nu prea conteaza. Oricine ar fi premier, va pune oricum in practica acelasi program economic, care este al PSD.

Vom vedea daca si urmatoarea reactie a lui Iohannis va fi ca in cazul unui sistem unipartid, in care toata dreapta este tratata sau se comporta ca un partid unic. Care ar fi raul cel mare si care raul cel mic, sa aruncam tara intr-o criza politica, prin suspendarea presedintelui Iohannis sau sa o aruncam, din nou, la infinit, in saracie, prin refuzul programului economic al PSD, pentru care au votat cei mai multi romani?


Miza politica si juridica a codul de integritate: Infundarea lui Ponta si iertarea lui Dragnea?

27/10/2015

Codul de integritate pe care Liviu Dragnea il pritoceste in PSD, pe care urmeaza sa-l supuna discutiei si aprobarii in sedinta Comitetului Executiv National de vineri, ridica deja doua mari semne de intrebare, unul politic si altul juridic. Nu este nicio indoiala ca Dragnea nu intentioneaza sa-si taie singur craca de sub picioare, adica sa ramana fara functia de presedinte plin al partidului, pe care a ravnit-o enorm si pe care a obtinut-o cu pretul unor mari eforturi si aranjamente, intrate de-acum in ceea ce s-ar putea numi cazuistica parvenirii, chiar daca formal se bucura de acoperirea democratiei. Amintesc doar spetele candidaturii unice si ale votului universal, pentru a intelege neobisnuitul salt din imperiul unei competitii relative in cel al unei unicitati betonate.

Totusi, acest lucru se va intampla, adica isi va pierde functia de sef de partid, daca respectivul cod va fi aprobat si va fi pus in aplicare. Ultima precizare este foarte importanta, deoarece o rezolutie cu cinci reguli de integritate si responsabilitate politica, adoptata in 20 martie de catre Consiliul National al PSD, nu a fost niciodata aplicata. Dragnea are insa meritul de a extinde normele de conduita de la infractiunile de coruptie la cele grave contra vietii sau libertatii persoanelor. Am putea fi tentati sa credem ca Dragnea ar vrea sa atenueze caracterul politic al infractiunii de coruptie, dar daca luam in calcul ca acesta este sub sanctiunea unei condamnari in prima instanta pentru infractiunea de frauda electorala, in cazul referendumului, logica bunelor intentii se cam incetoseaza, aparand in schimb la orizont cea a tendentiozitatii.

Daca tu, sef de partid, initiezi o norma de integritate care in mod cert il va lasa pe Victor Ponta fara functia de sef al Guvernului, te va lasa si pe tine, cu aceeasi certitudine, fara functia de presedinte al PSD? Acesta ar fi primul semn de intrebare, politic. Dar daca tu ai un as in maneca, in sensul ca stii ca nu vei fi condamnat definitiv, ca ti s-a promis sau ti s-a conditionat iertarea de plecarea lui Ponta din fruntea Guvernului, si acesta este al doilea semn de intrebare, juridic, cum ramane cu franchetea personala, de care te obosesti sa ne convingi, dar si cu independenta justitiei? Daca Dragnea va fi iertat de pedeapsa, iar Ponta va fi inlaturat, se va mai indoi cineva ca la mijloc este o mare lucratura, politica si juridica? Nu cred ca ar vrea cineva sa fie in pielea celor asupra carora se va revarsa oprobriul.


Noua verticala a PSD: Spre exces de putere?

12/10/2015

Motto: Democratia nu este cultul lui unus, ci al lui multum

Experimentul intern de ieri, de alegere a presedintelui PSD prin vot universal, a fost un dublu succes, si pentru experimentul ca atare, si pentru candidatul unic. Preocuparea de a extinde democratia electorala directa este veche, faptul ca dupa francezi si israelieni au experimentat-o si romanii este salutar, cu atat mai mult cu cat a avut loc in cadrul stangii si al celui mai mare partid de pe esichierul romanesc.

Am apreciat mesajele celorlalti lideri ai PSD, in exercitiu pana la Congresul de duminica, de legitimare, de unitate, de un nou inceput sau de continuitate, dupa cum a perceput fiecare alegerile si viitorul. Dar am gustat, marturisesc vinovat, si ironia fostului presedinte Traian Basescu: „Dacă Dragnea pierde alegerile în PSD, suntem pierduți și noi!”

Felicitarilor si urarilor de succes, firesti, pe care le transmit lui Liviu, le adaug si cateva observatii critice. Prima si cea mai mare ar fi alegerile „fulger”, cu un singur candidat, ceea ce nu sprijina foarte mult ideile de scrutinuri preliminare si de alegeri directe.

O a doua ar fi decalajul de legitimitate in cadrul noii echipe de lideri a PSD, alegerea presedintelui prin vot direct, a celorlalti lideri prin vot reprezentativ. Cred ca alegerile interne ar fi putut avea pe liste si vicepresedintii, ceea ce ar fi imbinat mai bine principiile direct si teritorial.

Consecintele, cel putin ca posibilitate, celor doua proceduri, pe care le-as numi unilaterale sau minimaliste, pot reprezenta premise pentru un exces de putere, la care cred ca s-au gandit si voci autorizate de varsta si de experienta, atunci cand au facut o anumita evocare din istoria recenta.

In ceea ce ma priveste, nu stiu daca prudenta, de a sufla chiar si in iaurt, este mama intelepciunii, cum se spune, dar nu pot sa nu observ ca Liviu Dragnea a adoptat aceeasi maniera „fulger” si in initiativa legislativa privind „defaimarea sociala”. Daca, tot teoretic vorbind, parghia procedurala a diferentelor de alegeri poate favoriza un stil autoritar, orice lider incomod putand fi indepartat, cea legislativa poate fi folosita pentru sanctionarea oricarui adversar din afara partidului.

In fine, a trona pe mostenirea unui om indepartand omul nu mi se pare in regula. Victor Ponta ramane in istoria PSD si a Romaniei ca un sef de partid si de guvern notabil, chiar nu cred ca altcineva ar fi putut face mai mult, in niste conditii istorice date, limitate intern si extern. Lozinca „revenirii” pe stanga mi s-a parut retorica. Oricum, speculativa prin incercarea de a induce perceptia ca „alunecarea” lui Ponta spre dreapta ar fi fost nu o tactica, ci o strategie. Nicio clipa fostul presedinte PSD nu a incetat sa fie autentic de stanga, acest lucru se vede in cat de speriati sunt cei care vor sa-l scoata din viata politica, foarte probabil sa fi vazut, poate fara sa se fi inselat, un „Tsipras”.

Deh, astea sunt temerile mele, sa dea Domnu’ sa nu se adevereasca, daca le-am facut cunoscute am facut-o dintr-un neastampar spiritual, perfectionist. Imi amintesc, pentru a mai arunca si eu o ironie, ca imediat dupa 1989 circula o gluma tachinatoare fata de cei care reuseau mai greu sa se adapteze la noile vremuri: „Vezi ca ti se vad chilotii rosii!”. Stiu eu, daca unui fost membru PDL nu i s-ar putea aplica parafrazarea ca i se vad dedesubturile portocalii?! (Ma linistesc, totusi, stiind ca Traian Basescu are o agreabila chelie!).


PSD: Mai multe mituri si un adevar

21/07/2015

Criza in PSD? Despre un partid care se afla la guvernare si care se bucura de sustinerea celorlalte partide din coalitie nu se poate spune ca se afla in criza. Nici macar ca perspectiva, schimbarea liniei politice a PSD, unul dintre factorii majori care ar putea duce la pierderea increderii din partea coalitiei sau a electoratului, nu ar fi posibila in afara Congresului sau a Consiliului National. Faptul ca premierul Victor Ponta si-a dat demisia din functia de presedinte al PSD, o decumulare de mult discutata si vizata, nu reflecta o criza a partidului, care continua o strategie si un program de succes. In continurea politicii PSD se afla si motivatia numirii de catre Biroul Permanent National a aceluiasi presedinte interimar pe care Victor Ponta l-a delegat cat timp a fost in Turcia. Este in ordinea fireasca a interimarii, avand in vedere ca presedintele Consiliului National este cea mai inalta functie aleasa in exercitiu. In acelasi timp, este si o garantie de continuitate a liniei politice, implicit a echipei, pe timpul cat PSD se afla la guvernare, cunoscand ca “Congresul mic”, cum  mai este denumit Consiliul National, se ocupa de ideologia partidului. In fond, experimentarea decumularii ar fi cea mai lipsita de riscuri pe o conjunctura de sustinere si de crestere, dar si de cel mai comprimat orizont posibil, PSD si Guvernul fiind aproape de a intra in linie dreapta spre congres si alegeri, anul viitor.

Situatie speciala? Daca pentru prezent nu este cazul sa dramatizam situatia din PSD, pentru un anume viitor posibil, cerut cu insistenta in ultimele zile, ne-am putea vedea constransi sa o facem. Drumul catre putere a fost adeseori pavat cu bune intentii, cand o situatie speciala, reala sau invocata, a fost folosita pentru adoptarea de masuri speciale, inclusiv de ingradire a democratiei, care sa permita accederea sau anchilozarea la putere. Nu ma refer la situatiile si masurile de urgenta sau de necesitate, care au codificari juridice sau acceptari strategice, ci la evenimente sau manipulari politicianiste. Functia de presedinte interimar nu este trecuta in statutul partidului, dar nici cea de coordonator politic, insa dupa un anumit proces de intentie ne putem da seama ca cel de-al doilea ravneste la functia primului. Pana la urma, o asemenea aspiratie ar putea fi considerata normala, daca nu ar  da de banuit mijloacele neelegante, de a-l face “instabil” pe fostul presedinte si de a-l nesocoti pe cel interimar, cuvintele sau sintagmele tari, de genul “sa stabilizeze”, “sa intareasca”, “sa dea vigoare”, “sa dea siguranta”, “e nevoie de fermitate”, “sa spuna care este linia”, “sa vada ca PSD este condus in continuare” etc., care sugereaza contondenta in impunerea vointei personale. Si mai ingrijoratoare mi se pare ingaimarea posibilitatii de schimbare a echipei, care ar deschide calea ducerii partidului in orice punct ar dori muschii salvaparului (salvatorului partidului).

Candidaturi si scrutin pentru interimat? Mi se pare cel putin nepotrivita vehicularea ideii de “depunere a candidaturii” pentru sefia interimara a partidului. Probabil ca nu se intelege ce inseamna un interimar, un delegat catre care se transfera provizoriu competentele unei functii, pana la alegerea sau numirea unui titular, in speta pana la organizarea de alegeri si convocarea Congresului, forul suprem si legitim pentru alegerea presedintelui partidului. Pentru un interimar nu se organizeaza scrutin si nu se depun candidaturi, potrivit normelor electorale, acesta se desemneaza de catre echipa de leadership. De obicei este o formalitate, atributiile trec de la titular la inlocuitor aproape automat cand titularul este plecat sau cand postul devine vacant. Potrivit cutumei, interimatul cade in sarcina primei pozitii subalterne institutional, care de regula este cea a sefului primei subdiviziuni structurale. Poate de aceea m-am si mirat cand s-a fortat infiintarea functiei de presedinte executiv, toata lumea harjita in aparate birocratice stie ca o pozitie de “tine cal”, cum sunt numiti adjunctii care nu sunt si sefi ai celei mai mari subdiviziuni, cum este Consiliul National, sunt oameni de alergatura in teritoriu, unde poti sa le ceri orice, dar nu chestiuni de doctrina, de ideologie sau de linie politica, in cazul unui partid. Sunt oameni scuturati, placuti la vedere, expeditivi, pozitia de adjuncti fara portofoliu le deschide usile, dar un presedinte executiv nu poate trece niciodata prin fata unui presedinte al Consiliului National. Am spus aceste lucruri, care pot parea sau nu digresiuni, pentru a intelege doua lucruri, primul, de ce decizia BPN privind interimatul va trebui sa fie confirmata in cadrul mai extins al Comitetului Executiv National, de miercuri, si nu am indoieli in acest sens, al doilea, de ce valurile care se fac prin agitarea unei candidaturi care nu este statutara izvorasc din cel mai adanc tupeu politic, nemaivorbind de micile valuri care se fac de catre apropiati din teritoriu ai “catindatului”.

Adevarul momentului, care se incearca  a fi speculat de catre cei care nu agreeaza linia politica a PSD si incearca sa o schimbe cu indivizi fricosi si santajabili din interior (nu insinuez, dar mi-a sarit in ochi anuntul ca apelul in dosarul referendumului va fi judecat pe 18 septembtie), este cel spus, luni, de catre Gabriel Oprea, presedintele UNPR, dupa ce a baut un pahar de vin rece cu Liviu Dragnea, la incheierea sedintei Coalitiei. Oprea a spus ca liderul Coalitiei este Rovana Plumb, presedintele interimar al PSD si ca Victor Ponta este acum doar prim-ministru. El a mai spus ca autoritatea premierului Victor Ponta trebuie sa fie intarita de catre Coalitie, ca premierul trebuie sa faca declaratiile despre masurile Guvernului si, fireste, despre cea privind Codul Fiscal si ca nu stie daca Dragnea va candida la presedintia interimara (cred ca nici nu-l intereseaza sau nu o crediteaza, dupa tot ce a declarat). Inca o data, in vino veritas! As mai adauga, totusi, o interpretare a ceea ce cred ca a fost un alt semnal al Generalului, cand a facut cunoscut ca cele doua optiuni electorale ale UNPR raman deschise, de a merge pe liste comune cu PSD sau de a merge pe liste proprii. Dupa ciocnirile pe care le-a avut cu Dragnea, pe timpul cat a fost premier interimar, Oprea a aratat PSD cartonasul galben. Isi face cineva iluzii in privinta scopului si mijloacelor “coordonatorului”, ca daca ar deveni presedinte interimar nu l-ar schimba in secunda doi pe premierul “instabil”?