Tinerii au dreptul sa stie: Nicolae Titulescu. Un geopolitician si o geopolitica pentru viitorime

16/06/2015

Contempland efigia din link-ul de mai jos, va provoc la un exercitiu de imaginatie geopolitica. Spre ce punct cardinal priveste Nicolae Titulescu?

https://nastase.wordpress.com/2015/06/16/scoala-de-vara-a-fundatiei-titulescu/

Stati linistiti, nu doresc sa fortez improvizatia politically correct, care in treacat spus e surprinzator cum s-a infiltrat si pe acest topic, asa ca ma grabesc sa reiau un adevar extrem de banal. Raspunsul la intrebare depinde in mod evident de privitor, dar si de pozitia in care se afla sau asezam efigia. Cu alte cuvinte, “spre toate azimuturile” , asa cum marele diplomat si geopolitician roman vedea lumea de la Liga Natiunilor, al carei presedinte a fost ales de doua ori, in 1930 si 1931, singurul, de altfel, care s-a bucurat de o asemenea incredere internationala. Aceasta lipsa de precedent vorbea, fara indoiala, despre o cota inalta de prestigiu diplomatic, dar si despre o stare de spirit in randurile natiunilor care se reuneau la Geneva si care aveau constiinta pacii si a unitatii lumii, fara separatiile care aveau sa o marcheze sau cele care incearca din nou, acum, sa o sfasie.

„Orice cauză pledată pe un ton mai sus decât cel normal este dinainte pierdută”, avertiza Titulescu, anticipand, parca, acutele asurzitoare actuale pe temele sanctiunilor si razboiului rece. Diplomatia sa pacifica, de conexiune si de cooperare intre Vest si Est, era profund nelinistitoare pentru cercurile care pregateau al doilea razboi mondial. Carol al II-lea a fost unul dintre papusari, care l-a inlaturat in 1936 pe Titulescu din toate functiile oficiale si l-a obligat sa se exileze, apoi prin dictatura regala a modelat fagasul care, suprapus cu evenimentele geopolitice care aveau sa urmeze, la randul lor „obiectivate” de catre manipulatori, nu a lasat Romaniei o alta optiune decat cea a razboiului alaturi de Germania lui Hitler.

“Urmasul” dictatorului carlist, Klaus Iohannis sau “Al V-lea”, cum il plaseaza unii istorici pe actualul presedinte al Romaniei in succesiunile etnicilor germani la sefia statului roman, vrea, la fel, puterea totala, si se pare ca si-a gasit si o “Lupeasca” politica, pe care, mai “soft”, a pus-o in fruntea PNL. Parca premonitoriu, Nicolae Titulescu avea sa exclame, cu o uimitoare sete de libertate pentru poporul roman: „Popor alege-ţi şefi, nu stăpâni!”. Daca nu am invatat nimic din istorie, riscam sa o repetam. Nu numai ca romani, ci si ca europeni.


Geopolitica pacii: Nicolae Titulescu si geopolitica gaullista

25/01/2015

S-au scris multe despre Nicolae Titulescu, ca ar fi de origine asiatica, ca ar fi spus nepopularele cuvinte “Inapoi la mamaliga” (“si la ceapa”, adauga unii), ca ar fi avut temperatura corpului mai mica cu un grad (probabil o “explicatie” pentru raceala luciditatii), ca ar fi fost omul comunistilor etc.

Este insa in afara de orice discutie ca NT a adus Romaniei cea mai mare vizibilitate internationala interbelica si ca a fost apreciat ca un politician al pacii si intelegerii internationale, pentru care a si primit prestigioase distinctii. La fel de indiscutabil este ca NT a fost mai mult decat un diplomat, a fost si un geopolitician, iar diplomatia sa a fost puternic marcata de o linie geopolitica. Inlaturarea sa, din 1936, a insemnat, in primul rand, ruperea liniei geopolitice titulesciene a Romaniei, mai précis, reorientarea geopolitica exclusivista “Spre Vest”, cum am auzit si dupa 1989 si, mai intens, dupa 2005.

Pe de alta parte, daca ne gandim la contributiile remarcabile ale lui NT in problemele pacii si razboiului, respectiv la definirea agresorului si a agresiunii, vom intelege ca din punct de vedere a ceea ce se pregatea Europei si al razboiului mondial care avea sa urmeze, diplomatia si geopolitica lui NT, cred ca nu gresesc daca spun “in toate azimuturile”, dupa conceptul lui Charles de Gaulle, de mai tarziu, devenise un factor extrem de iritant, chiar o frana, care trebuia inlaturata din calea pregatirilor de razboi.

Interesant este ca regele Carol al II-lea, care l-a mazilit pe NT, parea sa aiba cunostinta despre lipsa de viitor a monarhiei romanesti, cand s-a exprimat, in anturaj, ca tara oricum va deveni republica si ca “ar fi o prostie sa nu-mi traiesc viata”. Sunt si alte afirmatii, din epoca, in special despre URSS, despre care sunt opinii ca i-ar fi venit pe filiera Elena Lupescu, aflata in legatura cu evreimea mondiala, si care s-ar fi exprimat despre inevitabilitatea revolutiei est-europene, daca nu chiar mondiale (si termenii Lupeascai sunt descrisi ca fiind “admirativi”).

In aceste conditii, mi se pare limpede o linie de interpretare, ca s-a actionat pe doua fronturi, pentru a aduce in coliziune Europa de Vest si Europa de Est, si ca regele Carol al II-lea chiar a fost un pion, in cunostinta de cauza, care s-a lasat jucat pana la capat. In fine, vizita la FET a lui Aleksandr Dughin, ideologul eurasianismului, ar putea avea si simbolistica repornirii romanesti a giruetei gaulliste, dar si a renasterii doctrinei privind punerea in afara legii a agresiunii si a agresorilor (v. accentul pe respectarea dreptului international).

https://nastase.wordpress.com/2015/01/24/goga-despre-titulescu/


%d blogeri au apreciat: