Asimilarea regionalizarii cu colonizarea, o absurditate interpretivist-anacronica

11/06/2013

Aflu de temerea presedintelui UDMR, Kelemen Hunor, ca regionalizarea ar putea duce la asimilarea etnicilor maghiari din asa-zisul Tinut Secuiesc si incerc sa ma dumiresc de unde ar fi putut veni o asemenea interpretare fantezista. Daca sursa ar fi fost externa, s-ar fi putut pune problema unei greseli de traducere, dar cum Hunor este cetatean roman, vorbitor de limba romana, nu cred ca este cazul.

Sa fie vorba de o altfel de “traducere”, in grile politicianiste? Din nou ar fi vorba de o eroare, interpretivist-anacronica, regionalizarea nu poate fi asimilata cu colonizarea. In plus, nicaieri in lume, colonizarea nu (mai) are drept de cetate, cu atat mai putin in UE. Pentru clarificare, deschid dictionarul si citesc:

COLONIZÁ, colonizez, vb. I. Tranz. 1. A transforma în colonie un teritoriu sau o țară. 2. A popula o țară sau o regiune cucerită cu oameni aduși de pe alte teritorii sau din alte țări. 3. A popula regiuni (slab populate sau depopulate) din propria țară cu oameni aduși din alte regiuni. – Din fr. coloniser.

Ori, nimic din toate ale colonizarii nu se va intampla, nimeni nu va fi adus din alta parte, nimeni nu va fi stramutat, nimeni nu va fi asimilat, regionalizarea nu este un concept migrator, ci unul dezvoltator, care va aseza pe baze relativ egale sansele de acces la dezvoltare pentru toate zonele si, implicit, pentru toti cetatenii. Regionalizarea nici macar nu este o idee romaneasca, ci europeana, nici politica, ci economica, a carei unica tinta este dezvoltarea echitabila.

Pe teritoriul statului roman, al carui caracter unitar este recunoscut si de catre minoritatea maghiara, limitele administrativ-teritoriale sunt, in ultima instanta, niste conventii, care pot fi revazute in functie de cerintele de dezvoltare ale unei etape, mai lungi sau mai scurte. Cum capitalul are oroare de spatii inguste sau inchise, deschiderea catre o circulatie mai larga reprezinta o conditie sau o lege de crestere, atat pentru capital, cat si pentru zone si cetateni.

Deschiderea si reunirea mai multor piete judetene catre si intr-o piata regionala este dictata de legile economiei de piata, neputand fi contrabalansata politic fara riscurile stagnarii sau regresului, care sunt neiertatoare. Legile pietei sunt exprese, nu perverse, cum insinueaza Kelemen Hunor, nu au culoare etnica si nu inteleg limba de lemn a unui partid de feuda.

Covasnenii, harghitenii si muresenii nu vor fi „asimilati” sau „colonizati” de catre brasoveni, buzoieni si nemteni, si nici nu-i vor „asimila” sau „coloniza”, ci toti vor interactiona pe o piata mai mare, regionala, cu sanse sporite, pentru fiecare, de ridicare a standardelor de dezvoltare. Argumentele regionalizarii sunt ale pietei, nu ale politicii.

stiri-politic-14978504-kelemen-hunor-presedintele-udmr-avertizeaza-maghiarii-putea-iesi-strada-daca-regionalizarea-duce-asimilarea-tinutului-secuiesc-spre-zone-populatie-majoritar-romaneasca


Regionalizare vs globalizare

14/05/2013

Globalizarea politica nu este nici pe departe ceva nou si inexorabil, cum sustin apologetii, este aceeasi tendinta veche de cand lumea, de dominatie unipolara, despre care ne vorbesc atat teoria si istoria relatiilor internationale, cat si surse biblice.

Globalizarea este numele modern al mondializarii, exprimand politica unor state asa-zise “providentiale”, “alese” sau “exceptionale” de a controla si directiona, prin puterea economica sau militara, fluxurile financiare si comerciale la nivel global.

Noul secretar american al Apararii, Chuck Hagel, surprindea foarte plastic acest trend, care poate fi sinuos, dupa cum observam, prin formularea “America in frunte iar ceilalti dupa ea”.

Noua si inexorabila este globalizarea tehnologica (ceea ce s-a inventat nu mai poate fi dezinventat!), care este altceva, data de noile tehnologii comunicationale, nou vector de care incearca sa se “lipeasca”, intr-adevar, aceleasi vechi ambitii hegemonice, care se opun multiplicarii si, in ultima instanta, democratizarii centrelor de putere.

Globalizarea nu este si nu va ajunge la un dat definitiv si ireversibil, criza sau crizele de toate felurile pot impune reculuri, dar mai ales regionalizarea poate fi o arma care se poate opune cu succes tendintei de monopol a globalizarii.

Nu impartasesc atitudinea pasiva fata de acest fenomen, cu atat mai mult cu cat in Europa Centrala si de Est au inceput sa apara germenii unei reinventari sau reconfigurari geopolitice, prin care sa ia in stapanire propriile fluxuri financiare si comerciale, din regiune, si de care Romania, din cate se pare, habar nu are, riscand o noua izolare, poate chiar mai pagubitoare decat cele din trecut.

http://romanian.ruvr.ru/2013_05_12/Locul-Si-rolul-Romaniei-in-reconfigurarea-Europei-Centrale-Si-de-Est-Partea-I/