Liberalismul, „dreptul” la libertatea crimei si jafului: Marea Britanie coloniala forteaza deschiderea pietei Chinei prin razboaiele opiului
„Se repetă oare istoria?” Intrebarea, ca si incertitudinea pe care o cuprinde, este de o oportunitate „fierbinte”. Mediul international este complicat si abscons in privinta viitorului apropiat, destul de asemanator cu cel premergator celui de-al doilea razboi mondial. Nu trebuie sa fim spectatori pasivi, ci angajati, sa cautam activ si impreuna raspunsuri, cum ne invita dl. Vladimir Tismaneanu. Cateva idei. Le numerotez, spre claritatea citirii si eventual a comentariilor.
1. Repetarea istoriei si sensul istoriei. Cred ca aceste doua chestiuni sunt într-o contradictie antagonista. Daca istoria se repeta, inseamna ca istoria nu are un sens, ca umanitatea se invarte intr-un cerc vicios. Daca istoria nu se repeta, mi se pare foarte clar ca istoria are un sens. O astfel de acceptiune pare mai apropiata de adevar, daca ne gandim si la legile timpului si spatiului, de pilda, care curg dinspre trecut spre prezent si viitor, ori de sus in jos sau invers, de la stanga la dreapta sau invers, circular sau in alte sensuri. In viata sociala gasim multe astfel de exemple. Chiar liberalul Fukuyama imprimase un sens istoriei cand si-a formulat teza despre „sfarsitul istoriei”. El avea in subconstient ideea de sens al istoriei. Sensuri, ascendente sau descendente, exista si in spirala dezvoltarii sau in spirala violentei.
Raspunzand insa strict la intrebare, am doua raspunsuri. DA, cu alti agenti si in alte forme, ma refer la acele constante care se repeta indiferent de vremuri, privind lupta pentru resurse, putere, influenta etc. NU, cand exista o majoritate semnificativa care impiedica repetarea istoriei. In secolul XXI, exista o noua majoritate internationala, chiar covarsitoare, care va determina sensul de miscare al lumii. In secolul trecut, nu a existat o majoritate, doar cativa agenti majori, cu putere si bani (SUA si UK), care i-au influentat pe toti ceilalti. Asa s-a explicat si colapsul Ligii Natiunilor. Desigur, am vazut cu totii episodul reprobabil al distrugerii cu un tocator a Cartea Natiunilor Unite in fata Adunarii Generale, dar efectul va fi invers, națiunile vor fi si mai unite, unitate care exista in primul rand in inimile lor, indiferent de codificarile fizice. Acum functioneaza in armonie multilateralismul, exista un trend in ascensiune privind afirmarea si cresterea tarilor emergente, covarsitor majoritare ca numar, suprafata, populatie si resurse, care impreuna reprezinta ceea ce spunea un cantec, „We Are the World”. Altfel spus, „Cei din urma vor fi cei dintai”.
2. Inghetarea sau incremenirea in liberalism? Precum utopia comunista? Nu cred in perpetuarea sine die a liberalismului. Ideologiile sunt niste mijloace ale unor scopuri, liberalismul nu face exceptie. Pentru a intelege esenta si determinismul cauzal ale ideologiei liberalismului este suficient sa privim cu atentie la epoca in care acesta a aparut, la autorul teoriei celebre pana nu demult, scotianul Adam Smith, si la locul unde a aparut, in Marea Britanie. E limpede ca liberalismul a aparut dintr-o necesitate ideologica a Imperiului Britanic. Liberalismul a fost confectionat teoretic ca mijloc ideologic care sa serveasca scopului de expansiune al Marii Britanii.
Liberalismul a fost o teorie-pretext, de care globalistii britanici, dar si globalistii americani, au abuzat grosolan pentru a patrunde „liber” pe pietele altor natiuni. In acest scop, globalistii si-au scuzat mijloacele, au folosit crimele in masa, adica razboiul, si jafurile banditesti, cu arma la tampla victimei. Razboaiele opiului au fost unele din cele mai murdare mijloace folosite de Marea Britanie impotriva Chinei, pentru a patrunde cu forta pe piata chineza, iar America si-a trimis „corabiile negre” (nave de razboi care foloseau carbunii „negri” pentru propulsia cu abur) sa ameninte Japonia cu razboiul in acelasi scop „liberal”, al „libertatii” de a o trata ca o colonie. Liberalismul a exercitat mult timp o seductie, ca si comunismul de altfel, pana cand oamenii si națiunile au simtit pe propria piele ca liberalismul inseamna „dreptul” la crime si jafuri coloniale sau, acum, neocoloniale, in numele religiei profitului unilateralist.
3. Obsesia Omului Nou nu pare sa fi disparut, ci mai degraba s-a metamorfozat, a trecut la nivelul urmator, al „omului nou” digitalizat, cu microcipuri implantate in creier si conexate cu „inteligenta artificiala”, un mijloc de a-l face usor de controlat. Unul dintre noii profeti ai „omului nou” microcipat este miliardarul evreu american Elon Musk.
4. „Anti-semitismul” este scos din context. Acuza de anti-semitism este, cred, din cate vad ce se intampla in lumea de azi, un „anti” scos dintr-o multime de „anti”: anti-islamism, anti-palestinism, anti-rusism, anti-chinezism etc. Nu este „kosher”. In general, acuzatia de anti-semitism este un „anti” ce se aplica condamnarilor, denunturilor si criticilor pentru genocid si apartheid. „Anti-semitismul” este incorect scos din contextul razboiului din Palestina, unde poporul palestinian lupta pentru existenta si independenta sa.
PS/NB: Totusi, de ce globalistii neaga evidenta faptului ca istoria are un sens? Cand evolutia umanitatii ca specie, apoi progresul cultural si civilizational au in mod inerent un sens?! Cand orice schimbare incumba un sens?! Raspunsul este ca, in sminteala lor, globalistii, care au drept cordon ombilical liberalismul, prin a carui trompa aspira jefuitor avutiile natiunilor, cu care se imbuiba, cred ca daca neaga sensul istoriei vor eterniza liberalismul si prin el se vor eterniza genealogic pe ei insisi, ca paraziti pe corpul umanitatii. Globalistii incearca sa le bage in cap oamenilor, celor naivi si creduli fireste, ca nu exista un sens ascendent al dezvoltarii societatii, ca dupa liberalism nu urmeaza nimic, ca umanitatea ramane incremenita in proiectul ideologic al liberalismului, care este imoral, vetust si contraproductiv. Ei neaga schimbarea, dinamica, evolutia.
Leave a Comment » | 
General | 
Legătură permanentă
Publicat de fragmentariumpolitic 
Fragmentarium Politic 