Presedintele Iohannis a facut, miercuri, doua declaratii neasteptate si de mare impact geopolitic. In termeni diplomatici, acestea s-ar putea numi greseli de politica externa, al caror pret ar putea fi izolarea Romaniei.
Prima declaratie a sefului statului roman se refera la respingerea si incriminarea declaratiilor critice formulate de seful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la adresa tratarii incorecte de catre Occident a Rusiei. In urma cu o saptamana, Juncker afirmase ca occidentalii trebuie sa „trateze Rusia corect” si sa ii vorbeasca de la egal la egal, criticandu-l pe presedintele american Barack Obama pentru faptul ca a calificat Moscova drept putere regionala. „Aceasta pozitie e una surprinzatoare (…). E neobisnuit ca presedintele CE sa faca declaratii in chestiuni cheie fara sa armonizeze aceste declaratii cu statele membre”, a spus Iohannis, distantandu-se de Juncker. Altfel spus, liderul de la Cotroceni a avut nebuneasca initiativa de a declansa racirea relatiilor cu Europa.
A doua declaratie a presedintelui roman, la fel de riscanta pentru pozitia geopolitica si prin consecintele bumerang, a reprezentat-o criticarea Rusiei pentru interventia militara antiterorista din Siria. „Implicarea militara a Rusiei in Siria nu ajuta la solutionarea crizei, ci complica situatia”, a spus Iohannis. O pozitionare transanta fata de o situatie greu de transat, in care ciclul de atrocitati teroriste dureaza de mai bine de un an. In care evolutiile sunt extrem de fierbinti. Cu dublul atentat terorist, de sambata, de la Ankara (cu dubli autori, jihadisti ISIS si rebeli PKK, potrivit premierului turc). Cu un joc dublu al rebelilor, carora SUA le-au livrat, duminica noaptea, 50 de tone de munitie. Joc dublu prin care rebelii sirieni isi amintesc ca trebuie sa mai „lupte” si cu ISIS, pentru poza de „moderati”, ori la deruta, cand afla ca i se pregateste o batalie, pentru Alep, de catre armata siriana si aliatii ei iranieni, libanezi si rusi… O situatie complicata, deci, unde singura atitudine transanta ar trebui sa fie antiterorista. Negocierile si facilitatorii isi au rolul lor politic, cu fortele politice, dar nu cu teroristii, ucigasi si sinucigasi fanatici.
In termeni geopolitici, prin cele doua declaratii Iohannis face ca dinspre Romania sa sufle un vant rece asupra Europei si un vant si mai geros asupra Rusiei. Pretul este evident. Izolarea. Aceeasi greseala spre care a fost impins si Ceausescu. Merita? Va castiga Romania de la SUA ceea ce va pierde de la Europa si Rusia? Cele doua atitudini geopolitice spre care a fost impins Iohannis vin in ajunul participarii la reuniunea Consiliului European de toamna si dupa primirea, luni, la Cotroceni, a ambasadorului american Hans Klemm, a doua intalnire in trei saptamani, ceea ce, spun diplomatii, este neuzual. Adversarii si analistii au observat ca ambasadorul Klemm a venit la intalnirea cu presedintele Iohannis cu o mapa, care se afla pe masa la care s-au purtat discutiile. Cel mai probabil, in mapa se afla punctajul de idei pentru discutii sau de cereri pentru presedintele Romaniei. Sa se fi aflat, oare, pe lista din mapa, si cele doua idei de conduita, antieuropeana si antirusa, in care s-a lansat presedintele Klaus Iohannis?
Fragmentarium Politic 