Probabil ca numai o minune l-ar mai putea salva pe Mircea Geoana de la excluderea din PSD. Cum cei care ar putea face aceste minuni nu au ridicat niciun deget, Adrian Nastase declarand ca Geoana ar merita o sanctiune exemplara, dar nu ca o forma de vendeta, deoarece, aflam sibilinic de la Ion Iliescu, si-a taiat singur craca de sub picioare, meritandu-si din plin o anumita porecla, mai mult ca sigur ca pentru personajul in cauza ziua de maine, cand Comitetul Executiv al PSD va lua in discutie sanctiunea de excludere propusa de Comisia de Integritate Morala, va adeveri zicala ca martea sunt trei ceasuri rele.
Practic, ultimul rol care i-a mai ramas de jucat lui Mircea Geoana in PSD, prefigurat deja de scrisoarea de sambata, adresata partidului, este unul simbolic, cel al lui Maiakovski: „Nu trageti, tovarasi!” Desigur, lucrurile se petrec la o alta scara, cea a democratiei, dar, pe fond, atunci cand partidul nu te mai vrea, excluderea este tot o „executie” politica.
Nu stiu daca acuzele lui Geoana din scrisoare, prin care califica excluderea sa ca fiind „nestatutara si ilegala”, sunt sau nu intemeiate, acest lucru il va dovedi istoria, dar observ statura diplomatica a impricinatului, data de alegerea unor contraargumente inconfortabile si cu rezonanta suparatoare pentru un lider de partid si un fost om al legii, cum este cazul lui Victor Ponta, cat si lasarea unei portite deschise, care ar fi fost mai greu sau chiar imposibil de realizat in situatia unei demisii. „Voi ma dati afara din partid, nu eu cer sa plec, pentru ca sunt nevinovat si in adancul fiintei sunt si raman social-democrat”, acesta pare a fi mesajul strategiei diplomatice pe care Mircea Geoana a ales-o, inspirat, sa o opuna sanctiunii de excludere din PSD. Aceasta este partea plina a paharului.
Daca vom da insa la o parte problemele procedurale, intotdeauna discutabile, si unele declaratii penibile si provocatoare, cum ar fi cea facuta pe timpul vizitei in SUA, cand s-a dat drept „seful opozitiei” sau cea referitoare la pretentia de a mai candida inca o data la presedintie, ostila in mod fatis candidatilor USL, vom remarca faptul ca Mircea Geoana a devenit total inutil PSD-ului, la ale carui activitati nici nu mai participa in ultima vreme (inclusiv la Consiliul National din luna trecuta).
Inevitabil, fractura de dupa pierderea in serie a tuturor alegerilor, neasumarea acestor esecuri si distantarea orgolioasa de presedintele partidului, Victor Ponta, cat si de ceilalti lideri ai USL, i-au creat in propriile randuri o ambianta politica deloc de invidiat pentru cineva care ocupa a doua pozitie in stat. Precum turistii snobi si rupti de realitate din filmul „Daca e marti, e Belgia!”, care presupuneau unde se afla dupa foaia de parcurs a excursiei, Mircea Geoana afla despre traseul politic al PSD dupa… agenda Senatului, ceea ce, evident, pentru partid nu era deloc un fapt spumos, precum celebra comedie! Rezultatul pentru Geoana a fost izolarea in PSD, implicit in USL, si prinderea intre linii, si PDL-ul vanandu-i capul, stari de lucruri carora, sub presiunea alegerilor, social-democratii au decis ca trebuie sa le puna punct.
Ce va urma pentru PSD si USL? Daca PSD va pierde sau nu pozitia de sef al Senatului va fi mai putin important fata de pastrarea aliantei USL si a unitatii de actiune a cuplului motric Ponta-Antonescu. Sigur, in varianta nedorita de opozitie vor urma niste replieri, dar pierderea va fi mult mai mica decat daca o asemenea bresa ar fi provocata in plina lupta, in primul caz existand posibilitati compensatorii mult mai mari, prin organizare si mobilizare.
Ce se va intampla cu Mircea Geoana? Putin probabil ca acesta sa doreasca sau sa aiba capacitatea sa infiinteze un nou partid, si nici sa se alature partidului de transfugi al UNPR sau altui partid. Inclin sa cred ca, mai degraba, va alege sa-si legendeze „nevinovatia” si „puritatea” neintinata de social-democrat, in asteptarea unor vremuri mai bune, mai ales ca pe termen scurt, cel putin, va fi terminat, nu va mai avea capital politic. Profesional, cele mai mari sanse, daca nu chiar singurele, le-ar avea daca s-ar intoarce acolo unde a performat inegalabil: in diplomatie. In aceasta ipoteza, „recuperatorul„, in a carui barca va fi cules, nu-i greu de ghicit…
Fragmentarium Politic 