Betia de cuvinte (o reactie cu dedicatie)

In fata unei evidente pierderi a proprietatii cuvintelor, care din fericire nu descrie o realitate politica, ci doar o intriga toxica, din nefericire pentru cel care o nutreste, ar fi inutila orice incercare de a gasi un sambure de rationalitate intr-o balta statuta de adjective, care mai de care mai maculant si mai afectogen. De acord, Victor Ponta nu este un premier perfect, nici nu cred sa existe asa ceva, oricum managementul unor diferente post-tranzitie sau de integrare, la 20 si ceva de ani de la Revolutie, nu ar permite, fapt pe care si prestigiosul autor al spuselor pe care le-ati ales drept motto il impartaseste, dar a-l pune in capul unor pretentii de idealitate mi se pare putin inspirat, pentru ca nici acolo unde traiti nu se afla vreun politician care sa fie placut de toata lumea.

Mai importanta, cred, este rata de reprezentativitate, pe cine reprezinti, ca lider, pe cei 1% sau pe cei 99% din populatie, daca ar fi sa ne referim, concret si exemplificativ, la scindarea din habitatul D-stra politic, asimetrie de care imi vorbea recent si un american. Si cu toate acestea, alegerile se castiga la limita, iar nimeni nu observa contradictia, care ar putea exprima fie o criza de oferta politica, fie o criza a modelului de castig electoral, pentru ca adjudecarea unei majoritati inconsistente are cea mai mare probabilitate de a fi obtinuta prin fraudare sau mituire, dar si de delegitimare rapida, cu impact asupra stabilitatii politice (a se vedea spetzele „Basescu” si, cea curenta, „Morsi”).

Dar a vorbi despre un tanar prim-ministru social-democrat ca despre un ins cuprins de “betia puterii”, care se “auto-divinizeaza” si care si-ar trata guvernul sau tara ca pe “propria latifundie” sau un “conac ce nu-i apartine”, este mai mult decat o eroare, este o tendentiozitate explicita, o masinatiune care exprima cel putin un dispret enorm fata de democratie si alegeri, desi si “El este Alesul!” la fel de bine dupa cum exclama Oprah despre Obama. Ar mai lipsi poate putin de a-l compara pe Ponta cu Ceausescu, cu Stalin sau, de ce nu, chiar cu Hitler, din moment ce noima lipseste, dar nu asta ar fi problema, ci cata credibilitate ar mai ramane din scriitura cuiva care se incumeta prapastios sa puna sub semnul sinonimiei lucruri atat de diferite si de antinomice! Norocul pentru cititorii umblati si informati, care pot face comparatii, este ca lumea nu este atat cat se vede prin geamul unui „manufacturier” de produse propagandistice!

A pus Victor Ponta in pericol independenta justitiei? Daca a facut-o, va plati, fara indoiala, dar tare mi-e teama ca a impiedica producerea unui abuz nu este totuna cu a-l instrumenta. Dupa Patriot-Act-ul american care a suspendat prezumptia de nevinovatie, exista toate motivele sa credem ca juristul Ponta a inteles incompatibilitatea acestei suspendari cu statul de drept si ca incearca reabilitarea unui drept civil al cetateanului, care vine din dreptul roman, al carui umanism nici nu trebuie demonstrat, pentru ca este axiomatic. Decat sa fie pedepsit un nevinovat, mai bine sa scape nepedepsit un vinovat, consecintele erorilor judiciare si ale abuzurilor politiei politice nu pot fi sterse fizic, psihic, emotional, anii de condamnare nedreapta nu-i poate nimeni restitui. Faptul ca Ponta s-a opus inculparii „lotului Bolintineanu” tine in primul rand de constiinta civica si juridica, nu de pozitia de prim-ministru, desigur, oricare dintre noi, ca cetatean, nu poate impiedica un abuz, un premier, da, iar daca am trai intr-o societate normala probabil ca autorul unui astfel de act meritoriu ar primi o Stea pe Aleea Juristilor! Ma intreb, oare cine ar dori revenirea la anchetarea, inculparea sau condamnarea pe „loturi”, de cea mai trista amintire?

Pe de alta parte, un executiv care ar fi condus cu o mana de “corporatist”, varianta moderna a anacronicului “arendas”, veti concede ca nu ar fi chiar rau, pentru cineva care vrea o schimbare in bine. In mod cert, se apropie o scadenta si pentru Ponta, ca-asa-i in democratie, mitul ca cineva ales trebuie sa stea, mort-copt, tot mandatul pe functie, indiferent de ce politica face, tocmai l-am vazut spulberat, am aflat chiar cum dragutele “lovituri de stat” pot fi si democratice, adica falimentul doctrinei politically correct este in toata regula…

Stiti ce m-a uimit cel mai tare, citind presa internationala recenta? Stirea ca SUA vor continua sa livreze Egiptului cele 20 de avioane F16, desi presedintele ales, Morsi, a fost demis in modul in care il stim cu totii… Riscul de a ramane cu punga goala, bata-l vina, sau, altfel spus, oportunitatea de a o umple e responsabila de dublul standard! Numai in Romania, chestia cu “lovitura de stat”, care n-a avut loc, continua sa faca mult zgomot pentru nimic…

http://www.contributors.ro/politica-doctrine/betia-puterii-auto-divinizarea-arendasului-victor-ponta/

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: