Probabil ca unii ar putea sa fie contrariati de ideea de “inteligenta utila”. Daca sursa acestei contrarietati ar fi argumentul ca orice inteligenta este utila, ma tem ca acesta nu prea sta in picioare. Nu intotdeauna. Teoretic asa ar trebui sa fie, dar practic fiecare din noi a constatat ca exista oameni inteligenti indiferenti, care desi pot nu vor sa se implice. Alte inteligente, desi vor, nu sunt lasate. In fine, sunt si inteligente ale raului.
Daca altii ar putea crede ca separandu-i de inteligenta utila i-as putea nedreptati pe intelectualii “publici” sau “critici”, asa cum uneori cu aroganta si nervozitate s-au definit criticistii si gicacontristii de profesie din politica romaneasca, ar trebui sa se intrebe daca cei care doar strica si darama fara sa puna nimic in loc au o utilitate publica reala, in directia progresului, prin solutii constructive. Nu neg rolul criticii, dar aceasta singura, fara idei si proiecte fezabile, este doar jumatate din adevar. Daca cealalta jumatate de adevar lipseste, adica solutiile, alternativa, proiectul nu insotesc critica, ne aflam in fata unei manipulari prin omisiune, a minciunii perfecte cum o denumea Orwell.
Am urmarit emisiunea de la Antena 3 care l-a avut ca invitat pe omul politic si de stat Adrian Nastase. Fara sa fi fost nevoie de o masurare de audienta, mi-am dat seama ca pentru foarte multi interesul a fost maxim, chiar si pentru varfuri ale dreptei. Fostul ministru de externe si premier social-democrat este interzis si marginalizat de o buna bucata de timp de adversarii politici. Era important de aflat, prin urmare, un punct de vedere alternativ, intr-o perioada de bajbaieli si de rateuri politice interne si internationale. Mai ales cand vine din partea cuiva care a condus cu succes diplomatia si guvernul intr-o etapa framantata si cruciala pentru viitorul Romaniei, la fel ca cea actuala.
Asteptarile celor care l-au urmarit pe invitatul Alessandrei Stoicescu au fost pe deplin rasplatite. Nu ma astept ca Iohannis si Basescu sau alti lideri de dreapta sa si recunoasca. Exista, vai!, atata iluzie desarta si vremelnicie in vanitatea acestui tip contondent de putere, parvenita prin coate ascutite. Adrian Nastase, pe care nimeni nu-l va putea desparti vreodata de caracteristica de o viata de om politic si de stat, sustinuta de realizari remarcabile ca ministru de externe si premier, dar si de sacrificii personale la care foarte putini ar fi dispusi azi, a facut o analiza ireprosabila sub aspect critic-constructiv a spectrului politic romanesc.
Cu o singura idée nu am fost de acord, cu posibilitatea de a fi consultant politic pentru decidenti, care mi se pare o perpetuare a sponsorizarii incompetentei din politica. De ce sa nu reunim consultantul si decidentul intr-o singura persoana? De ce sa crestem la Cotroceni armata consilerilor, care oricum nu au o responsabilitate mandatata, in loc sa punem in fruntea institutiei prezidentiale o autoritate recunoscuta in diplomatie si drept international, cu un exercitiu avansat si cu contacte de notorietate in marea politica, atat de necesare pentru ca Romania sa-si gaseasca locul potrivit in noua arhitectura geopolitica si geoeconomica?
Imi amintesc de o remarca despre consilieri a geopoliticianului american Robert D. Kaplan, facuta la Bucuresti. Aflat in Romania cu prilejul unei conferinte si unei lansari de carte, Kaplan a fost intrebat cum explica eclipsa presedintelui Klaus Iohannis din politica externa? Raspunsul, continand multa diplomatie dar si mult adevar, a fost ca seful statului nu are consilieri buni. Daca as fi Voltaire, as folosi spirituala dar usturatoare critica despre aglomerarea spatiilor de decizie cu oameni inutili, adresata regelui care se lauda cu reducerea numarului magarilor din grajdurile regale pentru a reduce costurile: “Decat sa reduceti magarii din grajdurile regale, mai bine ii reduceti pe cei de la curtea regala.”
Si asa am ajuns la problema idiotilor utili din politica romaneasca, pe care Adrian Nastase i-a atacat foarte dur. Numai niste idioti utili au putut rastalmaci o metafora ca “jignitoare pentru milioane de romani din diaspora”, folosita de o inteligenta politica scanteietoare, cand s-a referit la USB, formatiunea heteroclita si foarte probabil meteorica a lui Nicusor Dan, pentru ca, nu-i asa, ceea ce ca un meteor apare, la fel si dispare (na!, ca fara sa vreau am dat-o in versuri, dar nimeni nu poate sustine ca nu-i adevarat).
“Eu am analizat spectrul politic românesc si, in legătura cu USB – in condițiile unei eventuale coalizari a mai multor organizații civice – am folosit o metafora (sa explic ce înseamnă asta?), întrebându-ma dacă nu cumva vor fi mai mulți „generali” (șefi ai organizatiilor afiliate) decât „indieni” (membri, „soldați”). Este o metafora comuna, cunoscuta celor care au absolvit liceul”, le-a dat Adrian Nastase o sublima si necrutatoare replica celor care au facut stupidele afirmatii.
Pentru a astampara posibila curiozitate sau ofuscare a “idiotilor utili”, le precizez ca nasul acestui nume de botez a fost Lenin, care l-a dat persoanelor percepute ca propagandisti pentru o cauza de ale carei obiective nu sunt pe deplin constienti si care sunt folosite cu cinism de liderii cauzei. Oamenilor de buna credinta care sunt chemati sa-si aleaga in toamna liderii in parlament le reamintesc ca Lenin cu mainile idiotilor utili a pus bomba la fundatia Rusiei. A venit vremea ca in politica romaneasca inteligenta utila sa ia locul idiotilor utili.
https://nastase.wordpress.com/2016/07/25/adrian-nastase-atac-dur-la-adresa-idiotilor/
https://nastase.wordpress.com/2016/07/21/sambata-voi-fi-la-qala-2130-cu-sandra-stoicescu/
Fragmentarium Politic 