Un mostenitor islamic al buddismului si crestinismului? Rubayatele intelepciunii: Lirica filosofica si meditativa a persanului Omar Khayyam

Illustration by Adelaide Hanscom (c. 1910).

Prin multe reflectii si lectii de viata, rubayatele [1] lui Omar Khayyam pot fi considerate ca o tangentare islamica a invataturilor buddismului si crestinismului.

Criticile nedrepte de hedonism trebuie ponderate de adevarul ca poetul, filosoful, matematicianul si astronomul persan iubea pur si simplu viata, neuitand sa si traiasca, in ragazurile de cercetare si creatie. El ura persecutiile si violentele politice, al caror obiect si martor a fost, antum si, pasager, chiar postum. Scrierile sale au fost valorizate si facute cunoscute in lumea intreaga datorita traducerilor europene.

Ultimele patru rubayate [1] citate ar putea fi apoftegmatice sau epitafice: „Doar cu-nteleptii-apuca-te de munca!/ Si fugi de prosti – sa fie-alta porunca!/ Si-otrava daca-ti da-nteleptul, bea!/ Iar prostul, orice-ti da sa bei, arunca!/”.

Luciditatea ridica insa o intrebare. Cum pot fi recunoscuti inteleptii? Intrebarea isi are rostul ei, intr-o lume plina de impostori si uzurpatori. Oare pe cati pretinsi intelepti, invatatori sau profeti nu i-am urmat si am ajuns in prapastie?!

Am doua raspunsuri: (1) numai inteleptii pot recunoaste inteleptii; (2) inteleptii pot fi cunoscuti cu inima. In ceea ce ma priveste, am aflat cu inima doi mari, universali si incontestabili intelepti: Iisus si Buddha. Ei au trait in cumpatare, nu si-au dorit puterea politica sau militara si au trait prin sacrificiul de sine in raspandirea luminii spirituale catre oameni.

Oricine ce-ar spune, nu exista o intelepciune a sabiei, a mandriei de a-i domina pe altii. Probabil ca asemanarile extraordinare dintre crestinism si buddism explica rezonanta spirituala dintre europenism si asiatism.

Poate de aceea Creatorul a dat unitate geofizica Eurasiei, care sper ca intr-o zi va deveni si una geopolitica. Nu in sens supranational/federal, cum a fost boala integrarii politice a Uniunii Europene din ultimele cateva decenii.

Sensul istoric si viitorologic asteptat este al schimburilor economice si culturale libere, nerestrictionate azimutal de catre geopolitica occidentala, care a golit de continut conceptul de libertate. Al ridicarii unui Nou Orient, ca spatiu extins al respectului fata de identitatile neamurilor si al biologiei primordiale, naturale a sexelor si familiei.

Un Nou Orient care sa decaricaturizeze democratia si sa-i reautentifice sensul originar, de putere a poporului din fiecare tara. Un Nou Orient, al abolirii unipolarismului si afirmarii ca o casa comuna a multipolarismului, concordiei si cooperarii, catre care sa se indrepte si o mare parte a Vechiului Occident. Rubayatele lui Omar Khayyam ar putea fi inca o veriga care sa lege si sa solidarizeze Islamul cu marile Religii ale Altruismului (A), Binefacerii (B) si Compasiunii (C) [3] din Eurasia.

__________________________________________________

[1]: Rubayat: Catren persan care exprimă o idee mistică sau filozofică. Din fr. rubáiyyat. Sursa: DEX ’09 (2009)

[2]: Din volumul „500 de catrene de Omar Khayyam”, editia Otto Starck, 1993, apud Adrian Nastase: https://adriannastase.ro/2019/01/26/omar-khayyam/ Vezi si https://ro.wikipedia.org/wiki/Omar_Khayam

[3]: Religii ABC, de căpătâi.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: